Petrom a investit, de la preluarea controlului de către OMV, în 2004, şi până la finele lunii septembrie a acestui an, 16,991 miliarde de lei (4,67 miliarde de euro), dar rezultatele nu sunt încă la nivelul aşteptărilor trasate de proprietarul austriac în cadrul strategiei de dezvoltare pentru perioada 2005-2010.
Şeful OMV a afirmat că Petrom îşi revizuieşte strategia, iar cele mai mari schimbări de ţinte vor fi pe zona de rafinare. “Marjele pe zona de rafinare au scăzut foarte mult în ultima perioadă. Ne revizuim, bineînţeles, strategia pe acest segment, pentru că marjele şi cererea au scăzut şi pentru că Petrom trebuie să aloce cât mai mulţi bani pentru explorare şi producţie”, a explicat Ruttenstorfer. Strategia iniţială, care stabilea ţintele ce trebuiau atinse până în 2010, avea un buget de peste trei miliarde de euro, iar obiectivele principale vizau transformarea Petrom în cea mai mare companie integrată de petrol şi gaze din sud-estul Europei, o producţie de 210.000 de barili echivalent petrol/zi, o rată de înlocuire a rezervelor de 70%, o utilizare a rafinăriilor la 95% din capacitate şi o cotă de piaţă mai mare de 35% în activitatea de gaze naturale.
Astfel, Petrom va prezenta în primul trimestru din 2010 inclusiv o revizuire a targeturilor pentru Petrobrazi, care, după investiţii planificate la 1,5 miliarde de euro, ar fi trebuit să-şi majoreze capacitatea de producţie la şase milioane tone de petrol pe an, să-şi reducă semnificativ consumul de energie, dar şi să se poziţioneze ca rafinăria cea mai mare şi mai eficientă din România.
Întrebat despre viitorul celeilalte rafinării a Petrom, Arpechim, Wolfgang Ruttenstorfer a spus că nu s-a luat încă nicio decizie privind posibilitatea vânzării. “Rafinarea este o mare problemă pentru noi, în România”, a punctat directorul general executiv (CEO) al OMV.
De altfel, concentrarea OMV, în România, mai ales pe zona de explorare vine şi pe fondul unor pierderi anuale din rafinare cifrate la aproximativ 200 mil. euro, după cum a declarat şeful diviziei de profil a grupului austriac, Gerhard Roiss. În opinia sa, la nivelul UE va avea loc o restructurare pe rafinare, “din cauza supracapacităţii de producţie şi a scăderii cererii”. Roiss a admis şi că vor exista rafinării care vor fi închise. Oficialii OMV au explicat în acest context că, în 2010, Petrom îşi va concentra investiţiile pe zona de explorare şi producţie, dar şi pe construcţia centralei pe gaze de 860 MW, de la Petrobrazi, care va permite companiei să devină din 2011 un actor important pe piaţa de electricitate.
“În România, există un potenţial ridicat privind noi descoperiri de zăcăminte de hidrocarburi”, a mai spus Ruttenstorfer. El a explicat că investiţiile pot fi asigurate din lichidităţi, majorări de capital, dar şi din împrumuturi. “Din punctul nostru de vedere, putem majora capitalul Petrom oricând, dar decizia aparţine tuturor acţionarilor”, a mai afirmat directorul general executiv al OMV.
Până în 2009, banii pentru investiţiile Petrom au provenit în principal din majorarea de capital social făcută de austrieci la privatizare, iar din acest an, liderul pieţei locale de distribuţie carburanţi a fost nevoit să apeleze la credite pentru a-şi susţine dezvoltarea. Reamintim că Petrom a împrumutat în ultimul an peste 1,5 mld. euro, inclusiv de la compania-mamă, OMV.
Cererea de gaze va reveni pe creştere în trei-cinci ani
Ruttenstorfer a mai spus că OMV îşi menţine obiectivul de a produce 350.000 de barili echivalent petrol pe zi în 2010, deşi este dificil de atins, şi a invocat şi contextul scăderii pieţei gazelor din România.
Consumul local de gaze naturale s-a redus, de la începutul anului şi până în prezent, cu peste 25%. “Va dura între trei şi cinci ani până când cererea de petrol şi de gaze va ajunge la nivelul anterior crizei”, a explicat şeful OMV.
“Cererea de gaze va reveni pe creştere, în special ca urmare a construcţiei de noi termocentrale”, a punctat acesta. El a adăugat că orice creştere suplimentară a ţintei de producţie de 350.000 de barili echivalent petrol pe zi va necesita achiziţii. “Majoritatea investiţiilor noastre vor merge în upstream, rafinarea va scădea ca importanţă, gazele şi energia vor creşte ca importanţă în portofoliul nostru. Un preţ de 70-80 de dolari pe baril este avantajos pentru toată lumea”, a spus Ruttenstorfer.
El a mai afirmat că România nu va deveni nicidecum “o piaţă secundară” pentru OMV, în contextul în care grupul austriac manifesta recent un interes foarte ridicat pentru achiziţia retailerului turc de carburanţi Petrol Ofisi, din care deţine deja un pachet minoritar.
Totodată, şeful OMV a apreciat ca “excelent” managementul Petrom şi a menţionat că acesta nu va fi schimbat în perioada următoare.
OMV ar putea utiliza zăcămintele depletate din România pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon, unul dintre cele mai importante gaze cu efect de seră.
În ceea ce priveşte lucrările de explorare din Marea Neagră derulate în parteneriat, cele două părţi, Petrom şi gigantul american Exxon, au finalizat lucrările de explorare seismică a perimetrelor, care au costat 50 milioane de dolari şi au fost suportate integral de Exxon.
OMV şi-a exprimat interesul pentru proiectul South Stream, însă Ruttenstorfer susţine că situaţia nu este una conflictuală. “Austria şi OMV sunt, într-adevăr, foarte interesate să conecteze o parte din gazul furnizat prin South Stream la hub-ul Baumgarten (operat de OMV)”, a spus şeful companiei austriece.
Petrom este cea mai mare companie românească, pachetul majoritar de acţiuni al acesteia fiind controlat, din 2004, de grupul austriac OMV, care deţine 51% din capital. Alţi acţionari importanţi sunt Ministerul Economiei, cu 20,64%, iar Fondul Proprietatea controlează 20,11% din titlurile Petrom. Restul de 8,24% din acţiuni sunt listate la BVB.
