„În momentul de faţă sunt patru procese pe rol şi unul care urmează să fie introdus săptămâna viitoare, împotriva a două bănci. În aceste cinci procese, împotriva a două bănci, sunt implicaţi undeva în jur de 2.600 – 3.000 de clienţi. Mai sunt încă trei bănci pe care deocamdată nu le-am dat în judecată şi care au grupuri de clienţi un pic mai mici. Aceste trei bănci vor fi date în judecată de circa 300 de persoane, adică de trei grupuri de circa 100 de persoane. Şi în general pentru persoanele de care vorbim, onorariul a fost în medie de 70 de euro, iar pentru ordonanţele preşedinţiale onorariul s-a ridicat în medie la 35 de euro”, a spus Piperea.
Astfel, casa de avocatură a încasat între 182.000 şi 210.000 de euro pentru cele cinci procese colective declanşate împotriva BCR şi Volksbank.
Piperea a menţionat că există un grup format din mai puţin de 100 de persoane, unde onorariul s-a situat la 200 de euro/persoană, dar cel mai important grup (format din 1.600 de clienţi Volksbank) a plătit în jur de 70 de euro/persoană.
El e explicat că, în cazul în care aceste procese vor fi pierdute, clienţii vor pierde onorariul plătit avocaţilor, precum şi unele sume pe care instanţa ar putea să îi oblige să le plătesc pentru cheltuielile de judecată.
„Nu am estimat cât ar putea fi cheltuielile de judecată pe care să le plătească clienţii, dar gândiţi-vă că băncile, cel puţin cele două, sunt reprezentate de Nestor (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen – n.r.) , care are onorarii de peste 20 de ori mai mari decât ale mele”, a continuat Piperea, întrebat cât de mari ar putea să fie cheltuielile de judecată plătite de clienţi dacă se vor pierde procesele pe fond.
Totuşi, avocatul consideră că procesele colective împotriva băncilor vor fi câştigate întrucât încălcările legii sunt evidente, iar o bancă a făcut oferte avantajoase persoanelor implicate în proces pentru a renunţa la plângeri.
„Eu cred că vom câştiga aceste procese şi le vom câştiga în fanfară pentru că pe de o parte este în mod evident încălcată legea, iar pe de altă parte toate instanţele din ţară, cu excepţia Tribunalului Bucureşti, care nu s-a pronunţat pe fond, au dat până acum drept câştig de cauză clienţilor. Mai mult, uitaţi-vă la BCR care având suflarea rece a procesului în ceafă i-a targetat pe aproape toţi clienţii din acest proces în aşa fel încât să îi convingă să renunţe la proces, oferind o reducere de cost de 50% din cost, adică din dobânda lunară. Credeţi că BCR, cea mai mare bancă din România, ar fi fost de acord să reducă cu 50% costurile acestor oameni dacă nu exista acest proces? Credeţi că va face BCR acelaşi gest pentru clienţii care nu au dat în judecată BCR? Nu va face”, a concluzionat Piperea.
Avocatul a vorbit, vineri, despre procesele colective care au fost declanşate în ultimul an de către clienţi nemulţumiţi ai băncilor, bugetari şi pensionari cărora li s-au redus salariile şi pensiile, precum şi de mamele nemulţumite de reducerea indemnizaţiei de creştere a copilului.
„Procesele colective de care vorbim, deşi nu sunt o noutate absolută pentru spaţiul juridic românesc, sunt totuşi o creaţie a anului 2010. Aceste procese s-au văzut foarte clar abia în a doua parte a anului trecut, pentru că acesta este anul în care criza economică a afectat la modul cel mai serios şi sever individul din România. Criza a fost declanşatorul acestor procese colective. Omul a observat că reducându-ise sursele de finanţare a cheltuielilor proprii a început să conteze chiar şi un leu care i se ia spre exemplu atunci când statul reduce salariile sau pensiile sau pensiile speciale sau când vede în contractul pe care îl derulează cu o bancă că în loc să plătească 10 lei aşa cum ştia plăteşte 13 lei”, a explicat Piperea.
El a arătat că în faţa încălcării unor drepturi de către cei care deţin puterea politică şi economică se poate alege metoda clasică, de a acţiona în justiţie aceste entităţi, dar este nevoie de angajarea unui avocat şi de plata unor costuri.
„Un avocat, oricât ar fi de tânăr sau neexperimentat, totuşi costă nişte bani. Un avocat, dacă vrea să aibă eficienţă în proces, trebuie să fie plătit bine în aşa fel încât să facă faţă acţionarilor plătiţi nu bine, enorm. Şi atunci foarte multă lume s-a întrebat cum se pot reduce aceste costuri legale, exorbitante. A apărut această idee, care nu ne aparţine nouă, avocaţilor, ci a apărut pe internet”, a continuat Piperea.
El a spus că cel mai bun exemplu a fost dat de grupul clienţilor Volksbank, care au înfiinţat un grup pe internet în iunie 2010.
Totodată, Piperea a menţionat că nu este singurul avocat implicat în procese colective şi că există foarte multe acţiuni de acest fel care se desfăşoară în prezent în ţară.
„Procesele colective ne-au arătat câteva realităţi ale României de astăzi. (…) Prima surpriză, care este supriză şi pentru subsemnatul, este că oamenii de rând au văzut în apelul la justiţie un ultim resort pentru realizarea drepturilor lor. Dar ca să faci acest lucru trebuie să ai încredere în justiţie. Cine ne spune în momentul acesta că nu există o justiţie eficientă şi în care nu putem avea încredere? Ne spun organismele europene care ne-au învăţat şi ne-au determinat psihologic să credem că sistemul nostru judiciar este greşit, incorect, şi ne spun cei care deţin puterea economică şi politică, care ne spun că toţi judecătorii sunt corupţi, ce să mai vorbim de avocaţii care sunt nişte traficanţi de influenţă…Dumneavostră i-aţi contrazis, v-aţi manifestat încrederea în sistemul de justiţie, în contextul în care toate sondajele de opinie arată că justiţia se află la cel mai redus nivel de încredere din toate instituţiile”, a explicat Piperea.
Potrivit Piperea, o acţiune colectivă în instanţă are printre avantaje absenţa obligaţiei de plată a taxelor de timbru şi timbru judiciar şi plata unor costuri care pot fi mai reduse comparativ cu cele pentru o acţiune individuală în judecată. Totuşi, procesul colectiv durează mai mult timp, nu beneficiază de o practică stabilizată a instanţelor de judecată, care pot decide judecarea separată a dosarelor şi poate să conducă la suportarea unor costuri mai mari de către clienţi în cazul pierderii procesului.
Cele patru procese împotriva BCR şi Volksbank au fost declanşate în toamna anului trecut pentru eliminarea clauzelor abuzive din contracte şi, uneori, pentru restituirea prejudiciilor realizate în temeiul clauzei abuzive, şi au primele termene de judecată pentru procesele pe fond în lunile martie – mai.
Unii clienţi nemulţumiţi ai BCR şi Volksbank au depus cereri de ordonanţă preşedinţială pentru uspendarea plăţii ratelor la împrumuturi până la momentul soluţionării litigiului, dar acestea au fost respinse în primele decizii ale judecătorilor.
Mai mult, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti a decis că un grup format din 88 de clienţi ai BCR trebuie să suporte, în solidar, plata cheltuielilor de judecată cerute de bancă, în sumă de 100.000 de lei.
