Societatea civilă reclamă în continuarea ilegalitatea lucrărilor de construcţie la microhidrocentralele de pe cursurile râurilor Capra, Buda şi Otic, susţinând că sunt lucrări derulate în lipsa acordurilor de mediu actualizate şi a unui studiu de evaluare adecvată privind protejarea biodiversităţii, care este obligatoriul într-un sit Natura 2000, cum este cazul acestei zone. Totodată, susţin ONG-urile, proiectele tehnice avizate nu au fost respectate în timpul lucrărilor şi a fost modificată structura geomorfologică a albiei râurilor, acestea fiind ameninţate cu dispariţia.
La dezbaterea organizată luni pe această temă, la Ministerul Mediului, au participat, printre alţii, reprezentanţi ai Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, printre care Liviu Mihaiu, dar şi ai altor ONG-uri de mediu, alături de conducerea ministerului, Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi Administraţiei siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş (AMFPF).
Liviu Mihaiu a spus că este vorba despre 300 de râuri afectate de construcţia a 500 de microhidrocentrale, în cele mai multe cazuri în mod ilegal, în lipsa documentelor menţionate, şi „cu complicitatea autorităţilor”.
Astfel, unul dintre investitori, Imob Expert Consulting SRL, a solicitat şi a primit, în 3 septembrie, un acord de mediu actualizat de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului din Piteşti, cu toate că, în urma unui control al Gărzii de Mediu, efectuat în iulie, fusese amendat cu 100.000 de lei pentru „nereguli flagrante”, a spus Dan Bărbulescu, de la Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”.
ONG-urile au potestat, pe valea râului Capra, în 28 august, iar ministrul Mediului Rovana Plumb a dat investitorilor, ca termen de conformare, data de 16 septembrie, Garda de Mediu efectuând în continuare controale. Lucrările continuă însă, iar societatea civilă ameninţă să protesteze până la stoparea acestora şi să demareze acţiuni în instanţă contra celor responsabili.
Preşedintele ANPM, Mihail Fâcă, a explicat că, pentru a se dispune sistarea lucrărilor, trebuie să fie un act emis ilegal, ca în cazul acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, sau să se constate că investitorul nu a respectat actul de reglementare. Investitorului trebuie să i se dea un termen de 60 de zile, înainte de sistare, care este valabilă pentru şase luni, a mai precizat Fâcă.
Şeful ANMP a spus că se vor face verificări în privind emiterea acordurilor de mediu pentru MHC-urile din Făgăraş, menţionând că, în cazul Certej, aceste verificări au fost efectuate timp de o lună.
Pe de altă parte, în cazul MHC-urilor, sunt investiţii deja finalizate în proporţie de 95%, a mai spus Fâcă.
Rovana Plumb a propus totodată efectuarea, pe tot ansamblul Capra – Buda – Otic, a studiului privind evaluarea adecvată pentru protejarea biodiversităţii, precizând că, până la finalizarea acestuia, nu mai trebuie eliberat niciun acord de mediu sau aviz pentru construcţia de microhidrocentrale.
Ministrul a mai spus că, după ce va finaliza controlul la balastiere la nivel naţional, Garda de Mediu va face un astfel de control şi privind MHC-urile.
Rovana Plumb a menţionat, de asemenea, că legislaţia actuală nu permite Ministerului Mediului să dispună suspendarea sau anularea unui acord de mediu dat de o autoritate locală din subordine pe cale administrativă, autoritatea centrală neputând decât să ceară în instanţă acest lucru. Cu aceeaşi ocazie, Plumb a spus că doreşte să prezinte, în următoarele două săptămâni, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care să se modifice acest mod de funcţionare.
