Liberalii susţin că instituţiile statului trebuie să sancţioneze utilizarea simbolurilor unor „organizaţii extremiste interzise în alte state, precum Garda Maghiară”, dar şi orice acţiuni de a constitui „structuri parastatale, cu imnuri şi simboluri proprii, acţiuni care contravin caracterului unitar şi indivizibil al statului român”.
„Considerăm că stabilitatea relaţiilor interetnice, absenţa unor tensiuni între majoritate şi minorităţi este un bun câştigat al procesul de tranziţie politică a României de la totalitarism la democraţie. Din acest punct de vedere, orice încercare a unor forţe marginale extremiste de a introduce elemente de tensiune interetnică, de a revigora teze care privesc enclavizarea unor teritorii ale României, cu certă nuanţă iredentistă, trebuie să fie sancţionate urgent de instituţiile statului”, se mai precizează în comunicatul de presă al PNL.
Liberalii consideră că asemenea manifestări trebuie tratate cu calm, „fără declaraţii de natură a inflama relaţiile interetnice”, dar în acelaşi timp cu fermitate, susţinând că participanţii la adunarea de la Odorheiu Secuiesc „se plasează în afara legii”.
Peste 400 de persoane participă, sâmbătă, la Adunarea Aleşilor Locali din Secuime organizată de CNS şi PCM la Odorheiu-Secuiesc, pe ordinea de zi fiind incluse hotărâri care vizează sprijinirea proiectului de lege „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc“.
Pe ordinea mai este inclusă o hotărâre privind organizarea de referendumuri locale, una privind simbolurile Ţinutului Secuiesc, în care se stabilesc stema, imnul, drapelul şi semnul distinctiv al Ţinutului Secuiesc, hotărâre privind asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor, instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc şi hotărâre privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.
De asemenea, pe ordinea de zi a Adunării de la Odorheiu-Secuiesc este cuprinsă, la început, o declaraţie privind reforma administrativă, în care se arată că actuala împărţire teritorial administrativă a României este depăşită, prin urmare reforma administrativă este o problemă centrală de interes public.
