Poate noul guvern să înghețe pensiile și salariile? România se confruntă cu una dintre cele mai dificile crize economice din ultimele decenii, iar fără măsuri drastice, riscul de a intra într-un colaps bugetar în 2025 devine tot mai real.
Atât PSD, cât și PNL, partidele mari ale scenei politice, au recunoscut necesitatea unor reforme fiscale și a reducerii cheltuielilor pentru a evita agravarea deficitului bugetar, estimat să ajungă la 8% din PIB până la finalul acestui an.
Planul Fiscal și schimbările de leadership
Poate noul guvern să înghețe pensiile și salariile?. După primul tur al alegerilor prezidențiale, marcat de controverse, liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, și-au dat demisia.
Noul lider al PNL, Ilie Bolojan, a conturat deja o serie de măsuri care ar putea fi implementate dacă ar prelua poziția de premier. Bazându-se pe succesul său administrativ în Oradea și Bihor, Bolojan a propus reducerea numărului de parlamentari la 300, diminuarea numărului de ministere și o restructurare a aparatului bugetar pentru a reduce cheltuielile.
Planul Fiscal elaborat de PSD a primit deja avizul Comisiei Europene, indicând că și la nivel internațional există o presiune pentru reforme. Viitorul guvern, indiferent de componența sa politică, va trebui să ia decizii dificile pentru a echilibra bugetul.
Măsuri posibile: înghețări, taxe și eficientizare
Potrivit unor surse din mediul politic, viitorul premier are la dispoziție două pârghii majore pentru reducerea deficitului:
- Creșterea taxelor:
- Majorarea TVA.
- Impozite mai mari pe profit și dividende.
- Creșterea taxelor pe proprietate.
- Reducerea pragului pentru microîntreprinderi.
- Reducerea cheltuielilor publice:
- Înghețarea pensiilor la nivelul actual.
- Blocarea angajărilor și înghețarea salariilor bugetarilor.
- Desființarea unor instituții și companii de stat.
Înghețarea pensiilor și salariilor – o soluție temporară
Poate noul guvern să înghețe pensiile și salariile? Deși înghețarea pensiilor și salariilor este considerată o măsură inevitabilă pe termen scurt, economistul Bogdan Glăvan subliniază că această abordare are limite clare.
Tăierea pensiilor este neconstituțională, iar înghețarea lor pe termen lung riscă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a celor mai vulnerabile categorii sociale. Glăvan propune o altă abordare: reducerea personalului excedentar din administrație și reformarea sistemului bugetar.
„Statul trebuie să devină mai eficient și mai economic. Pe partea de venituri, este esențială valorificarea activelor statului, prin privatizări și listări pe bursă. Mai mult, dereglementarea și debirocratizarea pot stimula creșterea economică, care implicit va genera venituri mai mari la buget”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.
Creșterea taxelor – un compromis dificil
Deși majorarea taxelor este inevitabilă în anumite sectoare, această măsură riscă să afecteze economia și investițiile. Creșterea TVA, de exemplu, ar putea duce la o scădere a consumului intern, în timp ce taxele mai mari pe profit și dividende ar putea descuraja antreprenorii și investitorii.
Ce urmează pentru România
Viitorul guvern se află într-o poziție extrem de dificilă, fiind nevoit să găsească un echilibru între măsuri de austeritate și stimularea economiei. Înghețarea pensiilor și salariilor ar putea oferi un răgaz temporar, dar reformele structurale vor fi esențiale pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
Reorganizarea administrației, reducerea personalului bugetar excedentar și eficientizarea instituțiilor publice sunt pași necesari. În paralel, o politică fiscală care să stimuleze creșterea economică și să reducă evaziunea fiscală ar putea oferi soluții mai sustenabile decât simpla majorare a taxelor.
România are nevoie de un plan bine gândit, nu doar de măsuri de avarie. Viitorul guvern trebuie să demonstreze că este capabil să facă reforme autentice, punând pe primul loc interesul cetățeanului și sănătatea economiei naționale.