Poluarea luminoasă, o problemă uriașă
Una dintre amenințările globale, mai puțin conștientizate, este poluarea luminoasă, factor de risc pentru diferite boli, inclusiv pentru riscul de accident vascular cerebral, scrie El Pais.
Expunerea constantă la iluminarea pe timp de noapte afectează ceasul biologic și calitatea somnului, iar un studiu recent arată o legătură între poluarea luminoasă și accidentele vasculare cerebrale.
Potrivit cifrelor din raportul Noul Atlas Mondial al Luminozității Cerului Artificial, publicat de revista Science în 2016, peste 80% din populația globală și aproape 100% din SUA și Europa trăiesc sub ceruri iluminate artificial. Acest lucru a dus la dispariția Căii Lactee pentru șase din 10 europeni. Pe 88% din suprafața pământului european, locuitorii experimentează nopți cu poluare luminoasă.
„Poluarea luminoasă este o problemă de mediu în creștere. În fiecare an, porțiunea iluminată a suprafeței Pământului și intensitatea luminii artificiale pe cerul nopții cresc cu 2,2%. Ne confruntăm cu o amenințare la nivel mondial care crește foarte rapid”, explică Alicia Pelegrina, cercetător la Institutul de Astrofizică din Andaluzia (IAA).
Amenințarea nu este văzută și continuăm să asociem lumina artificială nocturnă cu progresul, bogăția, securitatea, frumusețea, divertismentul și bunăstarea. „Chiar dacă poluarea luminoasă nu este ceva pe care să-l atingi, nici nu miroase sau nu face zgomot, este contaminare în sensul strict al cuvântului și constituie o amenințare, și nu doar pentru observatoarele astronomice sau pentru echilibrul ecosistemelor. Deși înțelegerea efectelor poluării luminoase asupra sănătății noastre este încă în curs de dezvoltare, pare clar că și sănătatea noastră este în pericol”, spune Pelegrina, autoarea La contaminación lumínica (Poluarea luminoasă).
Cum ne îmbolnăvește lumina
Efectele poluării luminoase asupra sănătății oamenilor au fost arătate într-un studiu publicat recent în Stroke, jurnal al Asociației Americane a Inimii. Acesta leagă pentru prima dată expunerea crescută la lumina nocturnă (luminile fluorescente, incandescente și LED) cu un risc mai mare de accident vascular cerebral.
„Deși are câteva limitări, acest studiu este inovator, aruncând lumină asupra noilor factori de risc ai accidentului vascular cerebral și consolidând dovezile existente cu privire la contaminanții din aer atunci când vine vorba de probabilitatea de a avea un accident vascular cerebral”, spune Elena López-Cancio, secretar al bolilor cerebrovasculare. grup de studiu al Societății Spaniole de Neurologie (SEN).
Specialistul subliniază că au existat studii anterioare care leagă expunerea la lumina exterioară nocturnă cu riscul de a dezvolta diabet și hipertensiune arterială – pe lângă potențialele efecte dăunătoare asupra ritmurilor noastre circadiene și a odihnei nocturne – și avertizează că „aceștia sunt toți factori de risc cunoscuți pentru accident vascular cerebral.”
Alte studii recente au legat poluarea luminoasă cu un risc semnificativ mai mare de cancer de sân, de prostată, colorectal și tiroidian.
Afectarea ceasului biologic și a somnului
„Când această sincronizare nu are loc, ritmurile noastre circadiene sunt modificate și corpul nostru intră în haos”, spune Pelegrina. Acest haos, cunoscut sub numele de cronodisrupție, a fost legat în diferite studii epidemiologice de o creștere atât a modificărilor metabolice, cât și a bolilor cardiovasculare, precum și a riscului de afectare cognitivă, tulburări afective și îmbătrânire accelerată.
Cronodisrupția, adaugă María Ángeles Bonmatí, cercetător la Centrul Spaniol de Cercetare Biomedicală privind Fragilitatea Rețelei și Îmbătrânirea Sănătății (CIBERFES) și membru al grupului de lucru pe cronobiologie de la Societatea Spaniolă de Somn (SES), afectează, de asemenea, sinteza melatoninei. „O lumină foarte puternică va indica creierului nostru că este încă zi și că nu este încă timpul să dormim. Și din moment ce totul este legat în fiziologie, dormitul mai puțin decât are nevoie corpul nostru aduce cu sine modificări ale sănătății noastre care pot duce la boli grave”, explică omul de știință, autorul cărții Que nada te quite el sueño.
Dar melatonina, adaugă Pelegrina, îndeplinește multe alte funcții dincolo de facilitarea somnului. „Este un agent antioxidant important, previne creșterea celulelor cancerigene și reduce riscul apariției tumorilor”, spune expertul, care subliniază că puterile antioxidante ale hormonului sunt fundamentale. Melatonina poate altera procese celulare cheie, cum ar fi funcționarea membranei, producția de enzime, respirația celulară cu impact asupra dezvoltării unor boli precum arterioscleroza – unul dintre factorii declanșatori ai accidentelor vasculare cerebrale – îmbătrânirea prematură, hipertensiunea arterială, și demența senilă.
„Melatonina este secretată doar noaptea, deoarece necesită întuneric. Datorită funcțiilor importante ale hormonului în corpul nostru, se poate spune că lumina artificială este un agent contaminant foarte periculos pentru sănătatea noastră”, argumentează Pelegrina.