Locotenent-colonelul Alexandru Csilik și maiorul Cătălin Samsodan purtând uniforme bleumarin, cu însemnele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), au plecat de la bazele lor din Oradea și București în urmă cu aproximativ două săptămâni, scrie Insider.gr, citată de Rador.
Împreună cu alți 26 de colegi compatrioți, au călătorit pe cale rutieră din țara lor în Grecia pentru a participa la programul-pilot de preinstalare a pompierilor europeni, care a început de la 1 iulie și este implementat prin Mecanismul european de protecție civilă și Comisia Europeană pentru a ajuta Grecia să facă față incendiilor de pădure, dar și pentru a face schimb de cunoștințe și experiențe cu pompierii greci.
De notat că primul schimb al misiunii de pompieri români va pleca imediat ce va ajunge la Atena cel de-al doilea schimb care îi va înlocui până pe 31 iulie și care va fi format tot din 28 de pompieri români.
Misiunea specială a pompierilor români care au sosit împreună cu 5 autospeciale proprii pentru operațiuni și cu 5 autovehicule auxiliare, s-au luptat în aceste prime 15 zile cu incendiile din zona Schimatari și din dificila regiune forestieră Porto Germenos.
Majoritatea membrilor unității speciale provin din orașe situate în nordul și nord-vestul României, alegere care, potrivit pompierilor, nu este întâmplătoare întrucât acestea sunt și zonele cele mai afectate de incendiile de pădure.
Mulți dintre acești pompieri nu vin însă în Grecia pentru prima dată. După cum au declarat pentru Agentia Athens-Macedonian News șeful misiunii românești, locotenent-colonelul Alexandru Csilik și maiorul și persoana de legătură a pompierilor români, Cătălin Samsodan, aceasta este a doua și, respectiv, a treia misiune a lor în Grecia, după ce anul trecut au venit pentru incendiile din luna august, și anume pentru cele din Vilia Attica.
„Pentru mine este a doua misiune, anul trecut am fost șeful celei de-a doua unități care a venit în perioada 20-29 august în Grecia. Am fost la incendiul de la Vilia și am colaborat cu pompierii greci”, explică domnul Csilik pentru AMNA, descriind și ziua în care s-au trezit în fața incendiului de la Vilia.
„Era a doua zi a misiunii noastre când am fost în zonă și am văzut mult fum pe o pantă de la Vilia. Am comunicat cu ofițerul grec de legătură pentru misiunile externe, locotenent-colonelul Vassilis Bikas, care ne-a confirmat că era un incendiu acolo și că ar trebui să ne deplasăm spre acea zonă. Imaginea când am ajuns era destul de dificil de suportat, deoarece ardea tot dealul, iar flăcările săreau de la o casă la alta. Oamenii veneau la noi și plângeau și ne rugau să le salvăm casele. A fost înfiorător. Nu vom uita”, spune el, în timp ce, la rândul său, domnul Samsodan adaugă că a fost ceva neobișnuit pentru ei, întrucât nu au astfel de incendii de pădure în România.
Având acum trei misiuni în Grecia la activ, domnul Samsodan a explicat că experiența din acest an este foarte diferită. „Pentru mine această experiență este ceva nou, deoarece avem ocazia să învățăm multe unii de la alții. Avem o colaborare foarte bună. Pentru noi, să lucrăm într-un mediu diferit în străinătate este o provocare, deoarece a împărtăși experiențe reprezintă o parte din cooperare. Pompierii greci sunt foarte buni profesioniști și știu să gestioneze astfel de incendii de pădure, întrucât clima, relieful, umiditatea, seceta și vânturile sunt diferite. În țara noastră nu ne confruntăm cu astfel de condiții, acesta a fost un alt motiv pentru care am venit aici să avem noi provocări și să vedem ce putem învăța din ele”, subliniază el pentru AMNA.
De două săptămâni își încep activitatea în fiecare zi la 8 dimineața, la sediul Academiei de Pompieri din Kifissia, la birourile speciale care le-au fost oferite pentru perioada în care se vor afla la Atena. În cele două birouri alăturate sunt afișate programul, turele lor, datele de contact ale ofițerilor de legătură precum și informații detaliate despre programul de prepoziționare, în timp ce pe rafturi au fost depozitate o parte din echipamentele și alimentele lor. Pe 4 și 5 iulie, adică la câteva zile după ce s-au instalat, au fost chemați să colaboreze cu colegii lor greci la incendiul de la Schimatari și Porto Germenos.
„La incendiul de la Schimatari, împreună cu ofițerul de legătură grec, ne-am întâlnit cu colegii noștri care luau măsurile necesare pentru prima înfruntare a incendiului. Apoi am început să desfășurăm operațiuni împreună. Focul era la vegetația joasă, dar s-a extins într-o zonă de pădure și acolo am reușit să avem un răspuns mai rapid, să limităm incendiul, cu ajutorul mijloacelor aeriene, înainte de a se extinde la un parc fotovoltaic. Acolo am reușit chiar să salvăm o fermă cu animale, întrucât focul se apropia de fermă. Am fost acolo și cu o cooperare rapidă am reușit să delimităm incendiul și am început să evacuăm ferma și să transportăm animalele într-o zonă mai sigură”, explică domnul Samsodan, arătând în acel moment către colegul său Claudiu Cadar, care a participat la salvarea animalelor.
A doua zi, însă, incendiul de la Porto Germenos a fost cu totul diferit pentru ei.
„Imaginea de la incendiul de la Porto Germenos a fost cu totul alta, deoarece relieful era diferit. Aveam pante abrupte si un incendiu care a început într-o padure de pini așa ca focul s-a mutat de la vegetația joasă spre vârf. Acest incendiu a fost dificil”, subliniază domnul Samsodan.
Alături de ei în acea zi s-a aflat și locotenent-colonelul Evangelos Karimalis care a fost persoana de legătura în aceste 2 săptămâni cu misiunea românească. După cum povestește el, când a izbucnit incendiul în Porto Germenos, a luat legătura cu coordonatorul pentru zona Attica și au coborât o pantă de aproximativ 400 de metri, având vizibilitate redusă din cauza fumului. „Au început să protejeze partea de vest a incendiului, adică pentru a preveni ca focul să meargă mai departe spre vest, au securizat sectorul și acolo au cooperat pentru prima dată cu o forță elenă care a venit să continue în sectorul în care operaseră. Astfel au securizat sectorul de 400 de metri, iar forța greacă a intervenit în restul sectorului pe care l-au presecurizat. Au stat pe teren vreo 4 ore și jumătate”, spune el.
„Anul trecut a trebuit să intervenim într-o zonă locuită. Anul acesta a trebuit să gestionăm un incendiu care se răspândea într-o pădure și nu într-o zonă locuită”, subliniază domnul Csilik, în timp ce domnul Samsodan relatează: „Nu m-am confruntat niciodată cu acest gen de incendii de pădure în țara mea din diverse motive, clima este diferită, la fel și relieful, vegetația, dar și vânturile. Acestea sunt principalele diferențe care duc la un comportament diferit în caz de incendiu. Treaba pompierului este să salveze cât mai multe vieți cu putință, să salveze animalele, natura. Trebuie să faci tot ce poți, dar nu te poți pune cu natura. Natura este foarte puternică. Salvarea vieții este cel mai important lucru, toate celelalte vin după aceea.”
Colaborarea cu pompierii greci
Când domnul Csilik și domnul Samsodan au început comunicarea cu colegii lor greci pentru a conveni asupra detaliilor programului de preinstalare, au văzut fețe cunoscute în rândul oficialilor Departamentului de Pompieri care au fost alături de ei în incendiile de anul trecut din Attica și Evia.
„Ne-am bucurat foarte mult să-i revedem că erau sănătoși, că erau bine. Suntem mai mult decât colegi. Relația s-a bazat pe încredere în marele efort și acum putem spune că suntem ca niște prieteni și aceasta este cea mai importantă dintre toate experiențele”, subliniază domnul Csilik. Împreună cu locotenent-colonelul Vassilis Bikas, care este unul dintre cei doi coordonatori ai Ofițerilor Greci de legătură pentru Misiunile Străine, aceștia au participat la combaterea incendiilor de pădure de la Vilia, iar dl. Bikas a fost persoana lor de contact.
„Când ești cu altul spate în spate într-un incendiu, legi relații de prietenie și, practic, succesul unei misiuni pentru mine se măsoară și prin câte prietenii vei face în continuare. Această relație a fost construită.
Familia noastră de pompieri s-a mărit și acum are membri din străinătate”, spune pentru AMNA domnul Bikas, care împreună cu Evangelos Karimalis și Kostas Zinelis, coordonează Ofițerii Greci de legătură pentru Misiunile Străine de la Atena. Potrivit domnului Bikas, românii au construit în țara lor un centru de instruire pentru combaterea incendiilor de pădure pe baza concepției din Grecia.
Ofițerii de legătură greci sunt veriga de legătură dintre pompierii greci și români. „Nu ne implicăm în structura lor administrativă, nu dăm ordine. Îi spunem șefului lor, vrem asta, atunci ei vor spune modalitatea de acțiune. Sub nicio formă, niciun membru al misiunii grecești nu intervine în lanțul lor de decizie administrativă”, subliniază domnul Zinelis, iar domnul Bikas completează că pur și simplu transferă ordinele superiorilor lor către șefii misiunii străine.
„Am subliniat cooperarea noastră cu pompierii greci. Pentru noi este un proces continuu care a început anul trecut. Sunt pompieri profesioniști, știu să-și facă treaba și este un schimb constant de experiențe între noi, foarte productiv pentru noi toți pentru că am putut să învățăm diferite practici și să ne perfecționăm”, spune domnul Csilik, în timp ce domnul Samsodan completează că „toți vom învăța din asta și vom deveni din ce în ce mai buni prin cooperarea noastră”.
Referindu-se la programul de preinstalare, domnul Bikas a explicat că unul dintre beneficiile acestuia este că timpul și distanța sunt reduse la zero în cazul în care țara are nevoie de ajutor prin Mecanismul European de Protecție Civilă, dar și că există o pregătire mai bună dacă are loc un incident. „Avem timp să devenim o echipă înainte de a merge pe teren, adică chiar acum facem antrenamentul și suntem pregătiți să acționăm. Când o echipă se antrenează împreună, poate performa mult mai bine la momentul luptei cu focul. Acesta este unul dintre cele mai mari beneficii ale prepoziționării și cred că va fi apreciat”, explică el.
În ceea ce privește filosofia pompierilor români în modul de a face față incidentelor, potrivit domnului Bica, aceștia au o abordare și o filozofie diferită în privința unor vehicule, adică funcționează cu niște vehicule mici de detectare a sectorului incendiului și apoi dau instrucțiuni șefilor lor.
„Am înțeles amploarea dezastrului abia când m-am urcat pe un vapor la Edipsos și am văzut pădurea arsă”
Maiorul Claudiu Bibart ține stația într-o mână, fluierul la gât și așteaptă să fie chemat la următorul eveniment. Este de peste 12 ani în detașamentul de pompieri din România și este comandantul secției de pompieri din Brad. Vara trecută petrecută în Grecia va rămâne cu siguranță imprimată în memoria lui, deoarece a participat la lupta cu incendiile de pădure devastatoare din Evia. Anul acesta se află la a treia misiune în Grecia și este șeful operațional al misiunii românești, fiind alături de ei permanent pe teren.
O scenă care i-a rămas de neuitat încă de anul trecut, când lua vaporul de întoarcere de la Edipsos. „Când s-a terminat misiunea în Evia, când ne-am urcat pe vaporul de întoarcere, am văzut de departe toată pădurea care fusese arsă. Asta a fost imaginea care a rămas cu mine, imaginea distrugerii. Până atunci nu înțelesesem cât de mare a fost dezastrul”, explică acesta pentru AMNA, exprimându-și dorința de a vizita din nou Evia ca turist cu familia.
Descriind momentele pe care le-a trăit anul trecut, el spune: „Am fost surprins de nivelul incendiului și de intensitatea acestuia. Văzând că focul crește destul de repede în nordul Eviei, locuitorii au început să-și facă griji, speriați din cauza extinderii incendiului. Când am ajuns, nu aveam vizibilitate în partea de nord a Eviei din cauza fumului, care era foarte mult. Împreună cu pompierii greci încercam să delimităm și să limităm focul. Când locuitorii au început să se simtă ceva mai în siguranță, ne-au mulțumit și și-au exprimat recunoștința. Cea mai mare satisfacție a unui pompier este să ajute oamenii și să salveze cât mai multe vieți. Și cred că împreună cu pompierii greci am încercat să facem asta”.
Sursa: Insider.gr/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu
