Astfel, alimentele şi băuturile răcoritoare au o pondere de 42% în cheltuielile de consum medii lunare de 1.500 de lei pentru o gospodărie în primul trimestru din 2011, faţă de 40,3% în perioada similară din 2008, înainte de declanşarea crizei, când totalul se ridica la 1.300 de lei. Cheltuielile pentru sănătate au urcat de la 4,5% la 4,8% în acest interval.
Ţigările şi alcoolul au înregistrat o creştere de un punct procentual, de la 6,2% la 7,2%.
Ponderea sumelor alocate pentru locuinţă, utilităţi şi alte cheltuieli similare a stagnat la 18,6%, iar cele pentru transport la 5,8%.
Românii au cheltuit o parte mai mică a bugetului destinat consumului pentru comunicaţii (4,6%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (3,9%), mobilă şi alte cheltuieli (3,8%), respectiv restaurante, hoteluri, recreere, cultură şi educaţie (9,3%). Cea mai amplă scădere, de la 5,5% la 3,9%, a fost înregistrată pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, se arată în studiu.
În comparaţie, bulgarii alocă 43,6% din consum pentru alimente şi băuturi răcoritoare, iar cehii numai 19%, în timp ce pentru ţigări şi alcool procentajele sunt de 4,9%, respectiv 2,7%. Utilităţile au o pondere mai mare în cheltuielile de consum din Cehia, de 23%, în timp ce în Bulgaria acestea se situează la 18,6%.
Atât bulgarii, cât şi cehii alocă o parte mai mare din buget pentru transport (6,8% şi 11,2%) decât românii, la fel şi în cazul comunicaţiilor (5,7%, respectiv 4,7%).
Cehii cheltuiesc o parte mai mare din banii pentru consum faţă de români pe îmrăcăminte şi încălţăminte (4,3%), mobilă (5,6%), respectiv restaurante, hoteluri, recreere, cultură şi educaţie (26,7%). Bulgarii alocă la toate aceste capitole procentaje mai mici (respectiv 2,7%, 2,9% şi 8%).
România depăşeşte Cehia la cheltuielile pentru sănătate (4,8% faţă de 2,9%), în timp ce în Bulgaria sumele cu această destinaţie reprezintă 6,8% din consum.
În primul trimestru din 2011, cheltuielile lunare ale unei gospodării din România au fost de 356 de euro, în Bulgaria de 273 de euro, iar în Cehia de 855 de euro.
Criza şi volatilitatea economică i-a făcut pe români să fie mai atenţi în privinţa finanţelor personale, se arată în studiu. Majorările salariale abia vor acoperi inflaţia în acest an şi în 2012, iar gospodăriile nu au, în prezent, suficientă forţă pentru a genera o creştere semnifictivă a Produsului Intern Brut.
