„Pe 28 februarie se anunţă precalificarea probabil pentru Bucureşti-Braşov, nu e Comarnic-Braşov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova”, a spus Ponta la Realitatea TV.
La începutul acestui an, Ponta a cerut găsirea unei soluţii în instanţă pentru reluarea licitaţiei autostrăzii Comarnic-Braşov, arătând că aceasta a fost iar suspendată „pentru Sfântul Aşteaptă” de către Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor, dar că nu mai acceptă „abuzurile şi şmecheriile” şefului instituţiei.
La sfârşitul lunii septembrie, premierul Ponta a solicitat conducerii Ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei şi Secretariatului General al Guvernului să găsească o soluţie pentru reluarea licitaţiei la autostrada Comarnic-Braşov, arătând că „birocraţia politică” şi CNSC au blocat această procedură.
El a susţinut că Guvernul nu este lăsat să deruleze acest proiect de către CNSC, „numit de fostul guvern ca să nu ne lase pe noi”.
La acel moment, licitaţia iniţiată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru consultanţă la reactualizarea studiului de fezabilitate aferent contractului de concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, în valoare estimată de 23,6 milioane lei fără TVA, era suspendată a doua oară de CNSC, pentru probleme privind caietul de sarcini.
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.
Tronsonul Comarnic-Braşov, cu lungime de 55 de kilometri, avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.
