„Problema creditelor neperformante ne preocupă şi nu vedem acum un punct final. Speranţa noastră este ca ritmul de creştere a creditelor neperformante să fie mai lent faţă de ceea ce s-a întâmplat în 2009″, a spus Popa.
El a remarcat că evoluţia creditelor neperformante din România a fost mai gravă comparativ cu celelalte ţări emergente, cel mai probabil din cauza avansului mai agresiv al creditării, însă şi provizioanele au fost relativ mai consistente.
„Creditele neperformante sunt o realitate, nu o ameninţare vagă”, a conchis Popa.
Viceguvernatorul BNR a explicat că băncile au trei linii de apărare, respectiv realizarea unui colateral adecvat, în condiţiile ajustării în jos a preţurilor, mai ales în sectorul imobiliar, a unor provizioane pe expunerile nete de colateral „pentru a fi siguri că presiunea care va fi persistentă este întâmpinată cu provizioane adecvate, chiar dacă înseamnă o profitabilitate mai scăzută” şi o capitalizare foarte bună.
Criza a dus la înrăutăţirea calităţii portofoliilor, dar lipsa de active toxice a oferit o protecţie în sine, astfel că statul nu a fost nevoit să vină cu bani publici pentru salvarea băncilor, a mai spus viceguvernatorul băncii centrale.
