În mediul de business, numele Ioanei Necula este asociat mai curând cu International Leasing, una dintre primele afaceri de leasing din România (1995), aflată însă acum în plin proces de reorganizare, după ce anul trecut a intrat în insolvenţă. Mai puţin însă cu grădiniţa şi şcoala Genesis, deşi sunt afaceri fondate acum 11, respectiv şapte ani în urmă. Ca şi în domeniul leasingului, Necula e o fondatoare de pieţe, dat fiind că şi Genesis a fost prima şcoală privată acreditată din Bucureşti şi la momentul respectiv singura, după cum spune chiar ea.
Totul a pornit în 2000, după ce s‑a născut primul băiat al familiei, povesteşte Necula (38 de ani), care controlează împreună cu soţul ei un grup de firme în domeniul leasingului, retailului auto şi educaţiei. „A început de la ceva emoţional, dar în timp a devenit o treabă serioasă“, continuă aceasta, mărturisind că totuşi nu a pornit chiar de capul ei, ci după discuţii cu persoane implicate în sistemul educaţional românesc cu care a şi pornit la drum. Avea terenul achiziţionat şi toată lumea o întreba de ce nu dezvoltă un proiect imobiliar. „Consider că educaţia este locul în care se poate demonstra că putem conferi o valoare mai mare vieţii sociale, că putem da înapoi“, rezumă Necula motivul pentru care a decis să investească în educaţie.
VÂNT FAVORABIL. În urmă cu şase ani, Bill Gates profeţea falimentul învăţământului public american şi vorbea de modernizarea educaţiei prin investiţii private masive.
Ceea ce s‑a întâmplat. Prin intermediul unor fundaţii, familiile bogate ale Americii precum Gates, Dell, Broad, Walton sau gigantul retailului Wal‑Mart au aruncat în sistem în ultimii şase ani peste patru miliarde de dolari (în România, întregul buget alocat Ministerului Educaţiei în 2011 a fost de aproape 2 mld. euro). Şi în Europa, educaţia publică a început să piardă teren în faţa celei private, chiar în ţări unde învăţământul privat are într‑adevăr tradiţie comparativ cu cei 20 de ani pe care îi împlineşte educaţia privată din România. Potrivit unui studiu chiar de anul acesta al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), explicaţia fenomenului e simplă: părinţi tot mai preocupaţi de educaţia copiilor – sunt vremuri în care investesc mai curând în viitorul odraslelor, decât la bursă –, prin urmare aleg să‑şi formeze copiii într‑un sistem mai scump, dar mai eficient decât cel public. Altfel spus, aleg programe mai riguroase de studiu, cu disciplină mai mare şi care pun accent pe dezvoltarea personală prin proiecte extraşcolare extrem de diverse.
O tendinţă care se verifică şi în România şi care înseamnă vânt în pupă pentru afaceri precum Genesis, deşi Necula nu este deloc încântată de semantica asocierii dintre business şi educaţie. „Pentru businessul în educaţie limba română ar trebui să conţină un termen mai propriu acestei relaţii de responsabilitate diferită pe care o reprezintă organizarea unui sistem educaţional.“ Revenind la cifre, în prezent, circa 70.000 de copii învaţă în cele 500 de grădiniţe, 80 de şcoli şi 125 de licee private, conform statisticilor Ministerului Educaţiei.
Dintre cei 70.000, 200 învaţă la Genesis. În 2000, Necula a deschis mai întâi grădiniţa şi după alţi patru ani a dat drumul şi la şcoala gimnazială. Astăzi investiţiile totale sunt estimate de Necula la peste două milioane de euro. Deşi a trecut mai bine de un deceniu, businessul de educaţie al lui Necula încă nu se autosusţine. Cheltuielile anul acesta (744.000 de euro, iar 50% din ei se duc în salarii) continuă să fie peste venituri, care vor ajunge la aproape 700.000 de euro (peste 70% provin din taxe). Restul banilor necesari au fost acoperiţi din fonduri proprii via fundaţia Genesis Collegiate, sponsorizări şi, în trecut, chiar din credite bancare pentru dezvoltare. Dar pentru Necula, olimpică la matematică şi absolventă de ASE, nu cifrele sunt cele mai importante de data aceasta, deşi o spune răspicat: o şcoală privată trebuie să producă profit tocmai pentru a‑l reinvesti în educaţie.
Aşa cum e firesc în acest domeniu, o interesează în primul rând calitatea actului educaţional. „Avem o strategie educaţională şi scopul este să creăm la un moment dat o programă proprie, pentru că legea ne permite acest lucru“, a declarat aceasta în interviul cu MONEY EXPRESS, la care au participat şi Mihaela Drăguş, directorul general Genesis, împreună cu Lidia Velici, directorul şcolii, şi Nicoleta Stancu, directorul grădiniţei. În esenţă, ce‑şi doreşte Necula, mamă a trei băieţi, este să contribuie la formarea unor oameni mai buni, mai bine pregătiţi pentru ce va să vină. Pentru aceasta, evident este nevoie de alt gen de învăţământ, mult mai corelat la realităţile economice, în care copilul să nu fie „un sac în care bagi şi bagi informaţii“. Pentru că fiecare copil are potenţialul şi ritmul propriu de învăţare, cheia pentru educaţie de calitate sunt programele opţionale cât mai diverse, chiar educaţie diferenţiată pentru cei foarte dotaţi. Ceea ce Genesis oferă, punctează Mihaela Drăguş. În opinia ei, pregătirea care se făcea acum 20 de ani era calibrată la o economie de tip industrial, încă. „Era destul de clar pentru ce meserii te pregăteşti. Acum nu mai este aşa, nu ştim exact pentru ce ne pregătim şi de aceea putem spune că educaţia globală se află într‑un punct de cotitură“. De aceea, crede ea, e crucial ca educatorii să fie capabili să descopere ce este mai bun în fiecare copil, să le dea încredere în ce ştiu pentru a se putea descurca în viitoarele realităţi economice. Citește articolul pe MONEY EXPRESS
