Chiar dacă şi la Washington, ca şi la Bucureşti, poziţiile politice sunt rigide şi par ireconciliabile, „deosebirea dintre Dâmboviţa şi Potomac constă, totuşi, în faptul că acolo disputele se poartă pe mize transparente şi pertinente. Democraţii vor să impoziteze mai mult pe bogaţi, iar republicanii vor ca Guvernul să taie din programele sociale, ca să fie de acord să-i crească plafonul de îndatorare“, spune Nicolae Gherguş, directorul general al casei de brokeraj Confident Invest şi unul dintre veteranii pieţei de capital din România.
Peste tot în Europa, investitorii se grăbesc să vândă acţiuni, obligaţiuni şi orice alte titluri de capital, şi se refugiază în aur, care bate record după record, uncia aflându-se acum la 7 dolari de pragul de 1.600$.
Chiar dinaintea deschiderii lor de azi, deasupra pieţelor europene, inclusiv a celei din Bucureşti, plana confuzia de după şocul italian de marţi. Reuters titra că „Italia este aşteptată să reuşească testul crucial al emisiunii de obligaţiuni“. Dar Les Echos povestea cum preşedintele Obama a spus „De-ajuns!“ şi a plecat după patru ore de negocieri inflexibile cu republicanii. Fără succes.
Negocierile de pe malul Potomacului se duc pe tema creşterii plafonului maxim de îndatorare a SUA, acum de 100% din PIB, adică 14,3 trilioane USD. „Capacul“ a fost pus aseară de ameninţarea Moody’s că va retrograda clasificarea economiei americane, declanşând procedura de evaluare în acest sens.
După amiază, indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) erau toţi în scădere cu până la 1,41% (BET NG, indicele energetic), şi toţi indicii europeni scădeau cu până la 1,9% (Stockholm General). Dintre marile burse europene cel mai greu suferea Parisul ( CAC 40, cu -1,03%).
La Bucuresti, lichiditatea adăuga o circumstanţă agravantă, pentru că nu mai exista scuza că se vinde numai, sau mai ales, Fondul Proprietatea (FP). Acţiunile FP contează pentru doar un sfert din valoarea tranzacţiilor de 15 milioane de euro (ora 14,40), ceea ce înseamnă că se vinde aproape tot, fără alegere. Din cele 43 de titluri tranzacţionate , 24 înregistrau pierderi, doar 8 reuşeau să-şi păstreze aceeaşi cotaţie de ieri, iar 11 creşteau pe sume mici, din cauze conjuncturale.
Pentru Europa nu a contat că, ieri seară, în Congresul din Washington, Ben Bernanke, preşedintele Federal Reserve (FED, sistemul băncii centrale a SUA) a încercat să salveze situaţia lăsând să se înţeleagă că va declanşa o a treia campanie de infuzie de lichidităţi. Precizarea că o va face „dacă lucrurile se vor înrăutăţi şi mai mult“ a contat ca un „nu“.
Toată lumea se teme că, fie şi temporar, Guvernul American va intra în incapacitate de plată. Atunci cuvântul „faliment“ pronunţat pentru Irlanda, Grecia, Spania sau Italia, se va referi la cea mai puternică economie a lumii.
Chiar şi temporar „un default (situaţie de incapacitate de plată, n.r.) va avea un efect sistemic impresionant“ asupra lumii, spun analiştii JPMorgan Chase & Co.
„Nu cred că americanii vor vrea să-şi asume responsabilitatea marilor tulburări globale care ar urma. Se vor înţelege chiar şi în ultima clipă, atât cât să nu cadă ghilotina în plin. Pe de altă parte jocul politic transatlantic seamănă şi cu jocul acela, care cedează primul, Europa sau SUA. Euro sau dolarul, etc “, crede Nicolae Gherguş.
Ghilotina va cădea în 2 august, când America va rămâne fără bani, în lipsa unei înţelegeri.
