Prea multe bănci în România? Încă n-aţi văzut totul

La cei 45 de ani abia împliniți, Răsvan Radu, șeful executiv al UniCredit Țiriac Bank, este cel mai tânăr președinte al unei bănci din top zece de pe piața locală. De formație inginer, Radu este un bancher de modă nouă – și‑a început cariera după Revoluție și a lucrat numai în domeniul bancar: a debutat la BCR, a continuat cu CEC și apoi cu Raiffeisen Bank. Din 2005, conduce operațiunile din România ale UniCredit, un gigant de origine italiană, care se pare că abia de acum înainte își va arăta adevărata forță la noi în țară.

În timp ce alte bănci încă mai închid unități, UniCredit și‑a propus să deschidă circa 900 de sucursale noi în regiunea Europei de Est și a Balcanilor până în 2015. Dintre acestea, 300 vor fi în România, 300 în Turcia, 120 în Ungaria și 180 în alte state, în principal în Rusia, Bulgaria și Serbia. „România este foarte importantă pentru grupul UniCredit. Este a doua țară ca mărime din Europa de Centrală și de Est după Polonia și a doua din Balcani după Turcia“, spune Răsvan Radu, cel care are misiunea de a pune în practică planurile italienilor în țara noastră.

Asta înseamnă mai mult decât o dublare a rețelei actuale a băncii care numără în prezent 235 de sucursale. Care este miza?

AȘTEPTÂND CREȘTEREA. Proiectele UniCredit vin după doi ani în care majoritatea băncilor mari ale lumii au spus stop investițiilor în estul Europei. La începutul anului 2009, statele din sud‑estul Europei – printre care și România – erau puse la colț de analiștii străini cu sintagma dură de „subprimele Europei“. Multe bănci locale și‑au restrâns rețelele de sucursale și au frânat serios creditarea în ultimii doi ani.

Potrivit datelor BNR, din 2008 până la sfârșitul anului trecut, au fost închise în total aproximativ 360 de unități – echivalentul unei bănci de dimensiuni mari. O decizie logică din moment ce creditarea în România s‑a prăbușit efectiv de la căderea Lehman Brothers, în toamna lui 2008. Șeful unei bănci mari din România se plângea în 2009 că avea unități în rețea care vindeau un singur credit pe an.

Acum, lucrurile par încet‑încet să se schimbe. Anunțat oficial către sfârșitul anului trecut, planul UniCredit va fi pus în practică imediat ce economia României va reintra pe creștere. „Am vrut să începem investițiile anul trecut, în a doua jumătate, dar tot anul a fost negativ și atunci am amânat pentru cea de‑a doua jumătate a acestui an“, mai spune Răsvan Radu. El anticipează o reluare clară a creșterii economice începând cu semestrul doi al acestui an. De altfel, majoritatea bancherilor și a consultanților se așteaptă ca anul 2011 să fie unul al relansării economice. Ei spun că au observat deja o creștere încurajatoare a creditelor pentru companii, stimulată mai ales de exporturi, și că se așteaptă la reluare a creditării și la IMM‑uri și persoane fizice.

Singurul sector care nu va crește în 2011 este cel al construcțiilor, spun ei. Dacă nu apar noi turbulențe externe, generate de o eventuală creștere a prețului petrolului, lucrurile ar trebui să se îmbunătățească simțitor în a doua parte a acestui an. Pe de altă parte și în primăvara anului trecut toți analiștii în frunte cu FMI anunțau un an al revenirii și în final toate previziunile au fost infirmate de realitate – economia a scăzut cu circa 2% în 2010. Este posibil ca problemele de finanțare ale sistemului bancar românesc să nu se fi terminat. „Estimez că în 2011 sistemul bancar va avea probleme de «funding» datorită acutizării crizei din Grecia, Spania, Portugalia și a supraexpunerii Austriei pe zona est‑europeană“, este de părere Andrei Diaconescu, de la casa de investiții Capital Partners.

UN NOU CICLU. De această dată pare să fie mai mult optimism și toți bancherii, fie că au o poziție de top sau sunt la coada clasamentului, își pregătesc parcă artileria pentru un nou sezon de luptă. „Ne pregătim pentru un nou ciclu de creștere în perioada următoare“, a spus recent Mișu Negrițoiu, CEO al ING Bank România, la conferința de prezentare a rezultatelor financiare ale băncii. Banca olandeză, aflată pe locul zece în top, își propune să se poziționeze în primele cinci ca mărime din sistem. În 2011, ING Bank nu va investi în noi sucursale, dar „probabil în 2012–2013 ne vom revizui planurile și vom anunța noi deschideri“, mai spune Negrițoiu. Alte bănci mai mici, precum ungurii de la OTP Bank și turcii de la Garanti, au anunțat și ele planuri de creștere a cotei de piață. OTP vrea o triplare a cotei de piață, iar Garanti are ambiția să intre în top zece bănci după valoarea activelor.

Cu toate acestea, în afară de UniCredit Țiriac Bank, restul băncilor mari din top zece actual își propun mai degrabă o menținere a rețelelor în 2011 sau o creștere marginală a acestora. Andrei Caramitru, de la McKinsey, crede că oricum România este o țară cu un număr mult prea mare de sucursale bancare și că nu este nevoie de noi investiții. „Dacă vă uitați la numărul de sucursale la mia de locuitori, veți vedea că suntem mult peste țări precum Cehia sau Ungaria“, spune el. Una din mizele extinderii UniCredit este ca banca să‑și întărească prezența pe retail (persoane fizice) în condițiile în care banca a avut până acum o activitate puternică în zona companiilor mari. Și, completează șeful băncii, poziția din clasament nu este o miză în sine, UniCredit țintind un singur indicator: profitabilitatea băncii.

VIA ȚIRIAC. Trebuie spus că italienii au pus ochii mult mai târziu pe Europa de Est comparativ cu alți rivali europeni – mai ales bancherii francezi, greci și austrieci.

UniCredit a intrat în forță în regiune abia cu puțin timp înainte de criză – mai precis în 2007, o dată cu achiziția creditorului german HVB. Iar instalarea grupului italian în România a fost și mai complicată pentru că a fost rezultatul a două fuziuni. UniCredit Țiriac Bank a luat ființă în 2007 prin unirea dintre UniCredit România și HVB-Țiriac, care la rândul ei era tot rezultatul unei fuziuni, din 2006, dintre HVB și Țiriac Bank, banca fondată de fostul mare tenisman român Ion Țiriac.

UniCredit Țiriac Bank a rămas și acum un creditor cu o prezență mai puternică în zona corporate, având printre clienți multe companii mari, dar și oameni de afaceri români foarte bogați – Dinu Patriciu (Mic.ro), Dan Adamescu (Unirea Shopping City), Puiu Popoviciu (Băneasa Shopping City) sau familia Păunescu (InterContinental). Ca să nu mai vorbim de Ion Țiriac, care este și client, și acționar al băncii. „Ei (Țiriac Holdings – n.r.) sunt și un client al nostru foarte important. (…) Ne aduc business mult, nu numai din cadrul grupului Țiriac, dar și parteneri ai grupului pe care îi îndreaptă către noi. Pentru noi este un exemplu de colaborare fericită“, spune Radu despre parteneriatul dintre UniCredit și omul de afaceri Ion Țiriac.

Pe lângă relațiile lui Ion Țiriac, UniCredit mai beneficiază și de experiența și reputația bancherului Dan Pascariu, care este din 2008 președinte al Consiliului de Supraveghere al băncii. Răsvan Radu a fost însă cel care a condus procesul de integrare a celor trei bănci și, privind retrospectiv, recunoaște că banca a „suferit“ pe parcursul fuziunii pentru că a trebuit să se concentreze pe reconfigurarea din interior a băncii. Această etapă a luat sfârșit anul trecut și acum mai mult ca oricând prioritatea
numărul unu sunt clienții. „Abia la începutul anului trecut aș putea spune că s‑a văzut puterea brandului UniCredit în România. Și că există un brand pe piața din România. Până atunci, a fost perioada de postfuziune în care s‑au amestecat trei‑patru branduri bancare și nu se definise încă personalitatea băncii UniCredit Țiriac Bank“, afirmă bancherul.

ÎN JOC. Numele UniCredit este deja pomenit și de consultanți atunci când sunt întrebați ce bănci vor performa în 2011 în România. Andrei Diaconescu crede că băncile care vor „rămâne cu adevărat în joc“ anul acesta în România vor fi BRD‑SocGen și UniCredit. „Cred doar în BRD și UniCredit din două motive. Primul, sunt bănci semnificative pentru sistemul bancar din România și, al doilea motiv, băncile mamă și țările băncilor mamă sunt puternice și au profunzime“, detaliază el. Și BRD și‑a majorat în 2010 atât numărul de sucursale, cât și numărul de angajați. Pe de altă parte, dezvoltarea BRD‑SocGen este de așteptat să fie mai puțin agresivă pentru că francezii au deja o poziție foarte solidă în România – BRD este a doua mare bancă de pe piața românească și cea mai profitabilă.

Este totuși de așteptat ca și BCR, cea mai mare bancă de pe piața locală, să încerce să‑și apere poziția. „În 2010, BCR a câștigat cotă de piață pe segmentul corporate. Când va reveni cererea, vom lua și cotă pe retail și pe IMM“, a spus Dominic Bruynseels, șeful băncii, la conferința de prezentare a rezultatelor financiare pe 2010. Dintre băncile cu capital austriac, Volksbank pare să fi suferit cel mai mult din cauza crizei – banca a căzut de pe locul trei în top, la începutul crizei, pe locul opt, fiind scoasă acum la vânzare. Oricum, consultanții pariază deja că vor avea loc reașezări ale peisajului bancar românesc în următorii doi ani prin fuziuni și achiziții, nu neapărat pe piața locală, ci mai degrabă în țările băncilor mamă – în special Grecia și Austria, întrucât sistemul bancar din România este dominat de capitalul grecesc și cel austriac. Sunt cunoscute deja discuțiile privind o posibilă fuziune între Alpha Bank și National Bank of Greece, doi dintre cei mai mari creditori din Grecia, cu subsidiare și în România.

MAI APROAPE DE CLIENȚI. Per ansamblu, 2011 se anunță a fi și anul unui nou stil de a face banking în România. Toți bancherii pregătesc produse cât mai atractive, dobânzi și comisioane cât mai mici și au bugete de comunicare în creștere. „Ceea ce observăm este o tendință de profesionalizare a sistemului bancar românesc. Toți se străduiesc să identifice mai bine segmentele de clienți, să lanseze produse mai bune, apar pachete de produse, prețuri diferențiate, se creează procese mai bune“, spune Andrei Caramitru, șeful McKinsey România, filiala locală a celei mai mari companii de consultanță din lume. Bancherii trebuie să se lupte atât cu reticența populației de a mai lua credite, cât și cu imaginea foarte „șifonată“ cu care ies din criză. Nu de puține ori, băncile au fost acuzate că sunt responsabile de criză. În Statele Unite, bonusurile exorbitante câștigate de unii dintre bancheri chiar și pe perioada crizei au revoltat populația. În România, povestea Ordonanței 50, care a generat grupuri de clienți nemulțumiți pe Internet, a accentuat antipatia populației față de instituțiile financiare.

Profesionalizarea sistemului bancar local este un fenomen foarte îmbucurător, crede Caramitru, pentru că facilitează accesul la credite al companiilor cu planuri de afaceri viabile și al persoanelor fizice cu bonitate și nu neapărat al celor care au garanții mari imobiliare. Se știe foarte bine că înainte de criză băncile acordau credite aproape exclusiv pe baza garanțiilor fără a verifica dacă afacerea sau persoana creditată va genera suficient cash‑flow pentru a rambursa creditul. Corneliu Bodea, un om de afaceri român, care deține compania de aplicații industriale și energie Adrem Invest, povestea recent într‑o discuție cu MONEY EXPRESS ce greu era pentru compania sa să acceseze un credit înainte de criză. „Ne rugam de bancheri să ne dea credite, dar toți erau ocupați să investească în proiecte imobiliare. Acum vin ei și se roagă de noi“, povestea antreprenorul.

Dacă înainte de criză își propuneau doar să vândă credite, acum băncile se orientează către valori mai „soft“ precum: crearea unor relații de încredere cu clienții, fidelizarea acestora, educația financiară a populației. „S‑a întețit bătălia pentru menținerea clienților de casă. Relația pe termen lung cu banca începe să fie recompensată prin dobânzi prefrențiale, scutiri de comisioane și taxe, scheme de loialitate“, detaliază Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank. „În 2011, mai presus decât orice cred că trebuie să fie reconstruirea unei relații de încredere și parteneriat cu clienții“, spune la rândul său Sergiu Oprescu, președintele executiv Alpha Bank.

Mai toate băncile au lansat oferte de refinanțare prin care încearcă să‑și atragă unele altora clienții – cea mai vizibilă zilele acestea este oferta de refinanțare „Bravo“ de la Bancpost, care este promovată pe majoritatea canalelor TV. Dar nu numai persoanele fizice sunt o miză pentru bancheri. Alți clienți pe care și‑i doresc cu ardoare sunt IMM‑urile, fermierii și mai ales statul român – mai exact privatizările și investițiile în infrastructură. „Ne interesează foarte tare segmentul de investment banking“, spune și Răsvan Radu, adăugând că unul din businessurile cele mai atractive va fi vânzarea pe bursă unor pachete reziduale din companiile de stat, cum este de exemplu în cazul Petrom, dar și marile privatizări așteptate pentru anii următori.

ÎN STIL ITALIAN. Trebuie spus că noua etapă de dezvoltare a UniCredit Țiriac Bank coincide cu o nouă etapă în istoria băncii mamă, UniCredit Group. Aceasta a început în toamna lui 2010 o dată cu venirea unui nou CEO, în persoana lui Federico Ghizzoni. Banca din Peninsulă are o istorie destul de tumultuoasă de fuziuni și achiziții al căror artizan este faimosul bancher italian Alessandro Profumo, care s‑a retras de la conducere în luna septembrie a anului trecut în urma unor acuzații că ar fi permis achiziția unor pachete de acțiuni în bancă de către instituții din Libia – un pachet de 7,6% din UniCredit este deținut de instituții ale statului nord‑african.

Deseori criticată, strategia agresivă a lui Profumo a făcut din UniCredit unul dintre cele mai mari grupuri financiare europene – la sfârșitul celui de‑al treilea trimestru al anului trecut, UniCredit avea active totale de 970 de miliarde de euro, aproape triplu față de francezii de la Société Générale, o altă bancă vest‑europeană foarte puternică prezentă și în România. După foarte multe achiziții în trecut, acum strategia grupului este de creștere organică. „De fiecare dată când vorbesc cu domnul Ghizzoni la telefon, îmi spune: «Să nu cumva să încheiați 2011 fără 50 de sucursale noi în România»“, mărturisește zâmbind Răsvan Radu cu referire la șeful său de la Milano. Iar unda verde pentru demararea în forță a extinderii este o creștere a economiei locale. Oricât de mică ar fi aceasta.

Topul băncilor*

Dintre băncile mari din România, doar BRD și UniCredit Țiriac Bank sunt controlate de grupuri bancare mari din vestul Europei, respectiv de Société Générale – Franța și ­UniCredit Group – Italia.