Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a vorbit luni, în cadrul conferinţei de lansare a raportului „Principii ale construcției și execuției bugetului instanțelor”, întocmit de Fundaţia Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională -Eleutheria, în parteneriat cu Konrad Adenauer Stiftung-Rule of Law Program South East Europe, despre „două idei de bază-fixe”, pe care s-au concentrat discursurile publice din ultima perioadă pe tema bugetului sistemului judiciar. „Prima idee este cea de subfinanţare cronică a sistemului, a doua este că nu Ministerul Justiţiei ar trebui să administreze bugetele instanţelor, ci fie CSM, fie ÎCCJ”, a arătat Predoiu.
Cătălin Predoiu a susţinut că, în primul rând, dinamica bugetelor din ultimii ani arată că sumele alocate instanţelor au crescut de la an la an, iar între 2000 şi 2008 s-a trecut de la un buget al MJ de 366 mii lei la un buget de 200 de milioane, ceea ce arată o creştere de 621%. „O primă concluzie este că, pentru o dezbatere serioasă în ultimii ani, trebuie să abandonăm ipoteza subfinanţării cronice a sistemului judiciar”, a explicat ministrul Justiţiei.
Legat de administrarea bugetului isntanţelor, Predoiu a atenţionat că trebuie avut în vedere modul în care, la acest moment, sunt construite şi utilizate bugetele. „Construcţia bugetară pleacă de jos în sus, de la propunerile făcute de instanţe, iar determinarea se face prea mecanicist, pe baza cheltuielilor anului anterior, la care se adaugă un plus”, este de părere ministrul. „Ceea ce se întâmplă pe teren este că există un deficit de expertiză în modul în care se construieşte şi se cheltuieşte bugetul la nivelul instanţelor. Cred că trebuie să plecăm de la premisa că, dacă nu vedem realitatea aşa cum este, nu avem nicio şansă să o îndreptăm”, a adăugat Predoiu.
Ministrul Justiţiei a afirmat că managerul de instanţă este „o soluţie absolut necesară”, deoarece fără transferul sarcinilor administrativ-financiare la nivelul instanţelor de la preşedinţi către manageri nu va putea fi îmbunătăţită execuţia bugetară.
„Se mai spune în general, în spaţiul public, faptul că aceşti manageri de instanţă nu poartă responsabilitatea pentru ceea ce fac, iar toată responsabilitatea cade pe umerii preşedintelui de instanţă. Acest lucru este firesc, dacă managerul se subordonează preşedintelui de instanţă. Trebuie să îl punem pe managerul de instanţă în relaţie directă cu Ministerul Justiţiei. Pentru a ajunge la un compromis cu sistemul judiciar, am păstrat subordonarea managerului de instanţă faţă de preşedinte, dar, personal, am rezerve faţă de această situaţie”, a mai spus Cătălin Predoiu.
În ceea ce priveşte trecerea administrării bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Predoiu este de părere că „ar fi o depreciere a poziţiei de preşedinte de Înaltă Curte, şef al puterii judecătoreşti, încălcarea acestui post important cu atribuţia administrării bugetului instanţelor, fără a demonetiza importanţa construcţiei bugetare. Cred că preşeditnele ÎCCJ trebuie să se ocupe de cu totul altceva”.
Pe de altă parte, ministrul Justiţiei a explicat că ddministrarea banului public trebuie făcută de o instituţie aflată sub controlul public direct, iar Ministerul Justiţiei, chiar dacă în mod excepţional este condusă în prezent de o persoană neafiliată politic, este în regulă condus de un ministru politic, care este sub controlul cetăţenilor cel puţin odată la patru ani şi, de asemeni, se află sub controlul Parlamentului, iar actele sale sunt cenzurabile de către justiţie. „Cum s-ar asigura acest control dacă preşedintele ÎCCJ ar fi însărcinat cu administrarea bugetului? Realitatea ne arată că cel puţin pentru anii din urmă au existat controale ale Curţii de Conturi care au arătat o serie de neajunsuri la ÎCCJ, dar care au fost ulterior invalidate tot de către justiţie, tot de către Înalta Curte”, a arătat Cătălin Predoiu.
În ceea ce priveşte ipoteza administrării bugetului instanţelor de către CSM, deşi ar oferi un plus de transparenţă şi de control democratic, în acest moment nu este viabilă, deoarece Consiliul „are încă o serie de probleme de rezolvat”, a arătat Predoiu. „Obiectivul 1 al MCV vizează creşterea capacităţii instituţionale a CSM, ori menţinera acestui obiectiv înseamnă cât se poate de clar că nu am ajuns să creştem această capacitate. Ar fi complet ilogic să pui în sarcina unei instituţii care nu şi-a rezolvat probleme curecte o problemă în plus. E ca şi cum într-o barcă care lua apă până mai ieri ai pune cinci bolovani în plus, să nse ducă la fund cu tot cu sistemul judiciar şi cu bugetul”, a mai spus ministrul Justiţiei.
„Vedem posibil transferul bugetului de la MJ către sistemul judiciar numai după 3-5 ani de la introducerea managerilor de instanţe, dacă vedem că această reformă dă rezultate, că sistemul se rodează, că avem garanţia că fondurile nu sunt risipite sau necheltuite. Nu văd cum înainte de orizontul 2016-2018 putem discuta despre acest transfer în mod realist”, a adăugat Predoiu.
