Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu, în aceeași zi în care Comisia Europeană a arătat într-un răspuns că acestea sunt pensii speciale.
”Am discutat pe marginea raportului Băncii Mondiale, în care scrie clar că pensiile militare nu intră la categoria pensii speciale, ci la pensii de serviciu. Pensiile militare sunt pe bază de contributivitate. Susținem reforma pensiilor pe bază de contributivitate, să ajungem foarte clar la înțelegere pe principiile pe care le respectă și celelate țări, că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu”, a declarat vineri premierul Nicolae Ciucă.
Comisia Europeană a transmis într-un răspuns pentru Economedia și G4Media că susține în continuare reforma pensiilor militare, în cadrul reformei pensiilor speciale, jalon care trebuie îndeplinit de România până la finalul acestui an.
„România a prezentat un plan național de redresare și reziliență (RRP), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului și anexa la aceasta – specifică etapele și obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obține plățile respective. O etapă specifică (215), care trebuie îndeplinită la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, arată un răspuns oficial al Comisiei Europene pentru Economedia.
Pensiile militare (armată, ministerul de Interne, servicii secrete) au și o componentă de competitivitate, dar aceasta e doar parțială.
Reamintim că reforma pensiilor speciale face parte din măsura privind Reforma sistemului public de pensii (Reforma 6 din cadrul componentei 8 a PNRR al României – Reforme fiscale și de pensii). Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019). Noua lege ar trebui să aibă ca obiectiv menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB.
Pe această temă, Comisia Europeană a declarat, vineri, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.
În consecință, plafonul de cheltuieli inclus în PNRR se referă la toate categoriile următoare:
o pensii pentru limită de vârstă și pensii anticipate, inclusiv pensii minime/sociale;
o pensii de invaliditate;
o pensii de urmaș.
