Ungureanu va purta cu preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy discuţii cu privire la modalităţile de stimulare a creşterii printr-o mai bună absorbţie a fondurilor UE.
Euractiv aminteşte că Ungureanu a preluat mandatul de premier luna trecută, după proteste de stradă de peste 20 de zile faţă de măsurile de austeritate şi criza economică.
Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat că principala focalizare a discuţiilor va fi asupra economiei, programului de asistenţă internaţională UE-FMI, precum şi asupra fondurilor structurale ale UE. Gray a adăugat că o discuţie privind fondurile UE va conduce şi la un alt aspect, şi anume progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit în momentul aderării României la UE în 2007.
Guvernul român anterior a declarat că ţara a depus eforturi fără precedent pentru a-şi reforma sistemul de aplicare a legii, ceea ce ilustrează dorinţa Bucureştiului ca mecanismul de monitorizare al UE instituit cu cinci ani în urmă să fie eliminat în vară, relevă Euractiv.
Întrevederea survine în contextul în care liderii din UE au oferit recent Greciei mai mult ajutor pentru a cheltui banii neutilizaţi ai UE. Chiar dacă România nu este inclusă în acelaşi program de ajutorare şi nu are aceleaşi probleme ale datoriilor ca Grecia, ea are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune din UE – mai puţin de 10%, subliniază Euractiv. Fondurile rămase necheltuite la sfârşitul lui 2013 urmează să fie returnate ţărilor donatoare nete.
”Există încă o multime de posibilităţi pentru ca fondurile structurale ale UE să fie utilizate pentru a creşte rata de absorbţie a României”, a declarat Gray.
Accelerarea utilizării a 6 miliarde de euro din fondurile UE ar putea relansa redresarea economiei româneşti, a declarat premierul tehnocrat, care propune măsuri de creştere ce includ o posibilă mărire de salarii pentru bugetari.
Ungureanu, care a condus până de curând Serviciul de Informaţii Externe din România, a declarat că ţara sa are nevoie de subvenţii agricole de 2,5 miliarde de euro şi fonduri structurale şi de coeziune de 3,5 miliarde de euro.
”Trebuie să dăm un impuls acum economiei care stagnează şi eu cred că 8 luni de mandat sunt suficiente pentru a face acest lucru’, a declarat Ungureanu.
În următoarele săptămâni, şeful executivului român ar putea trece la demiterea acelor funcţionari publici, şefi de agenţii de operare şi chiar miniştri care răspund de aplicarea pentru fonduri ale UE, dacă România nu elimină obstacolele care o blochează de la primirea banilor, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al guvernului. Principalele probleme, a precizat Suciu, sunt ritmul lent în care fondurile sunt prelucrate şi eşecuri de management.
„Au fost clarificate o serie de soluţii, dar principalul mesaj pe care l-a transmis premierul cu această ocazie este cel legat de prioritizarea procesului de absorbţie şi de faptul că nu mai este dispus să tolereze niciun fel de restanţe”, a afirmat Suciu.
Premierul a cerut ca până la sfârşitul lunii martie toate restanţele de evaluare ale proiectelor UE să dispară, a mai spus purtătorul de cuvânt al guvernului.
România primeşte deja un ajutor extern pentru a cheltui banii UE, aminteşte Euractiv. Guvernul român a semnat un acord cu Direcţia Generală Politică Regională din cadrul Comisiei Europene, la sfârşitul lunii ianuarie, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru politica regională, Ton Van Lierop.
Potrivit acordului, România recurge la mai mulţi experţi de la Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.
Această măsură neobişnuită, a afirmat Van Lierop, va atrage expertiză în reducerea birocraţiei, examinând cum să se gestioneze cel mai bine proiectele, accelerând procedurile şi folosind experienţa din alte state membre în aplicarea pentru fondurile UE.
