Banatul, Muntenia și Dobrogea, regiunile unde prețul mediu ”sare” bine de 3.000 de euro, reprezintă, în opinia analiștilor și provinciile istorice unde s-au făcut investiții importante, atât autohtne, cât și străine. Potrivit unei analize aparținând DTZ Echinox, nivelul piperat al proprietăților de aici este dictat și de faptul că aici nu mai există suprafațe importante de cumpărat, iar o bucată semnificativă de teren comasat este cu atât mai prețioasă.
Pe o hartă a prețurilor, Banatul și Muntenia sunt regiunile unde terenurile au atins valori-record. Proprietarii de aici cer 3.600 și 3.500 de euro pentru un hectar. Urmează Dobrogea și Transilvania cu 3.300 și 3.200 de euro. Vorbim de zone cu pământ bun și de proprietăți modernizate, cu sisteme de irigații.
Între regiunile țării, în Maramureș și Moldova se cumpără ogoare cu 2.900 de euro pentru un hectar. Oferta este însă mică și include multe suprafețe de deal. Similară este și situația din Oltenia, unde prețul cerut este de 2.800 de euro.
Cel mai mic nivel de prețuri este evaluat de specialiști în Bucovina. Aici, proprietarii se mulțumesc cu circa 2.600 de euro pe hectar. Parcelele sunt însă mici și greu de comasat.
Din 2008 încoace, prețurile la teren agricol s-au dublat. Anii următori vor aduce majorări de cel puțin 15%, spun surse din piață.
Cu așa prețuri, nici nu este de mirare că străinii sunt atrași să investească. În Polonia, solul nu e nici pe jumătate la fel de bun ca al nostru. Chiar și așa, fermierii îl vând și cu 8.500 de euro. La italieni, pământul bun costă 35.000 de euro, la fel ca și în Danemarca. Doar la francezi, poți găsi un hectar la 7.000 de euro, dar ca străin îți este aproape imposibil să cumperi. În aceste condiții, România rămâne, de departe, un ”El Dorado” agricol al Uniunii Europene!