Relaţia României cu Traian Băsescu este de multă vreme una care oscilează între dragoste şi ură. Fost căpitan de navă notoriu pentru limbajul său violent şi manierele grosolane, preşedintele român a fost ales pentru prima dată în 2004, după care şi-a rătăcit rapid drumul în labirintul de corupţie, intrigi şi influenţe de la Bucureşti. În 2007, a fost suspendat din funcţie.
Luna aceasta, istoria pare să se repete. Băsescu, care a evitat în cele din urmă destituirea acum cinci ani şi a fost reales în 2009, se confruntă din nou cu proceduri vizând îndepărtarea sa din funcţie, după ce vineri a fost suspendat de parlament. De această dată, oponentul său politic este noul premier al ţării, social-democratul Victor Ponta. Iar Europa urmăreşte lucrurile cu o deosebită atenţie ca urmare a preocupărilor că Ponta deformează statul de drept şi transformă România într-o nouă oaie neagră a Uniunii Europene, după modelul Ungariei.
Totuşi, în România nu sunt mulţi cei care se pregătesc să verse lacrimi pentru Băsescu. Cota de aprobare a preşedintelui suspendat se situează la numai 17%. Un recent sondaj a indicat că 64,3% dintre români au de gând să voteze pentru destituirea lui la referendumul din 29 iulie. Băsescu a prezidat asupra unei serii de măsuri foarte nepopulare de austeritate, cuprinzând tăieri de salarii şi creşteri de impozite. România depinde în acest moment de un pachet de ajutor de 5 miliarde de dolari de la FMI pentru a se menţine pe linia de plutire.
Comentatori media din ţară au scris despre maşinaţiunile lui Ponta ca şi cum s-ar fi pregătit o răsturnare a guvernului. Luni, colegii lor germani li s-au alăturat.
Astfel, cotidianul economic Handelsblatt a scris că ‘premierul Ponta încearcă o lovitură de stat discretă şi stârneşte din nou dubii cu privire la instituţiile democratice ale ţării. România are multă vreme o problemă de credibilitate, mai ales din cauza corupţiei larg răspândite, care pătrunde la toate nivelurile statului. Acesta este motivul pentru care UE încă nu a primit încă România în spaţiul Schengen. Pur şi simplu, ţara nu este demnă de încredere. Însă protestele verbale din partea Berlinului şi Bruxellesului nu sunt suficiente.
Cazul Ungariei oferă un model pentru modul în care ar trebui să trateze acum UE cu România. Mai devreme în acest an, UE a suspendat plata fondurilor din partea Bruxellesului din cauză că Ungaria părea, la fel, să considere că nu este nevoie să adere la regulile Uniunii. Ulterior, Budapesta a reacţionat la presiunile din partea Bruxellesului şi a făcut schimbările necesare.
Acum trei ani, România – care se confruntă cu probleme economice semnificative – a fost nevoită să solicite ajutor de la FMI. Fără miliardele venite ca asistenţă de la Washington, Bucureştiul ar fi intrat probabil în scurt timp în faliment. Cu alte cuvinte, Victor Ponta ar trebui să conştientizeze ce ar însemna o reducere a fondurilor de la Bruxelles pentru ţara lui’, formulează Handelsblatt.
Ziarul de centru-stânga Suddeutsche Zeitung a notat la rândul său că ‘este bine şi corect că reprezentanţii Uniunii Europene trag alarma cu privire la România. Foarte rău că nu au procedat aşa la fel de devreme şi la fel de puternic în cazul liderului ungar Viktor Orban. Dar social-democraţii Europei trebuie să se alăture criticilor faţă de premierul român Victor Ponta. Nu trebuie să-l considere nevinovat ca urmare a înclinaţiilor sale de centru-stânga. Poporul român are nevoie de Uniunea Europeană pentru a cere ca liderii săi să adere la principiile democratice’, potrivit Suddeutsche Zeitung.
Şi Financial Times Deutschland scrie că ‘UE trebuie în mod clar să adopte o poziţie – nu în favoarea unui protagonist şi împotriva celuilalt, ci în susţinerea instituţiilor democratice şi a statului de drept. Altfel, este în joc credibilitatea întregii uniuni politice.
Există pericolul că UE, aşa cum s-a întâmplat atât de frecvent în trecut, nu va reuşi să vorbească Bucureştiului pe o singură voce şi nu va reuşi să oprească maşinaţiunile premierului socialist. Social-democraţii din Parlamentul European au rămas până acum în cea mai mare parte tăcuţi. Preşedintele Parlamentului, Martin Schulz, el însuşi social-democrat, a declarat că până acum comportamentul lui Ponta nu a încălcat niciun tratat al UE. Pare legitim să se speculeze dacă Schulz ar fi fost mai critic în cazul în care Ponta ar fi venit din tabăra politică conservatoare.
Se vede din nou că, atunci când vine vorba de democraţiile relativ tinere din UE, afilierea de partid determină, mult prea frecvent, intensitatea cu care sunt criticate. În cazul premierului conservator ungar Viktor Orban, care a încercat să limiteze drastic libertatea presei în ţara sa, politicienii de centru-dreapta ai Europei au fost vizibil neobservaţi. Dar tocmai democraţiile tinere au nevoie de mesaje clare, independent de afilierea de partid’, conchide Financial Times Deutschland.
