El a trecut în revistă avantajele regionalizării şi a spus că toate schimbările care vor avea loc vor fi în avantajul cetăţeanului, pe care îl interesează nivelul de trai şi mai puţin politicianismul.
‘Cred că cetăţeanul nu mai trebuie plimbat în 50 de locuri. Cred că acel birou unic, de care se tot vorbeşte, implementat în fiecare comunitate, ar putea să simplifice foarte mult viaţa oamenilor. (…) Dar cel mai important lucru, cel mai important beneficiu ar fi îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Cred că nu trebuie să descoperim nici mersul pe jos şi nici roata. Cred că avem exemple de succes ale ţărilor care au aderat înaintea noastră la UE. Se vorbeşte de modelul de succes al Poloniei tot mai des’, a menţionat Radu Moldovan.
El a mai spus că există anumite piedici care se pun acestui proces, dar a subliniat că este susţinut de administraţiile locale.
‘Cred că este o prioritate zero pentru cele două instituţii fundamentale ale statului român, Parlamentul şi Guvernul, ca printr-o colaborare strânsă să găsească soluţii pentru continuarea acestui proces extrem de important şi cred că au o susţinere majoră din partea administraţiilor locale pentru înfăptuirea acestui proces’, a spus Radu Moldovan.
El s-a referit şi la problema viitoarelor capitale de regiuni, afirmând că trebuie să se treacă peste eventualele orgolii şi să se dea dovadă de realism şi pragmatism.
‘O altă temă care din punctul meu de vedere este falsă: unde vor fi viitoarele reşedinţe regionale. Eu cred că e o pistă total falsă. În afară de câteva orgolii ieftine ale unor lideri politici, cred că nu are nicio legătură cu fondul acestui proiect. Aş putea să o iau şi eu pe aici, pe deal, să spun că Bistriţa e cea mai bună pentru capitala regiunii, dar argumente cu care să poată să meargă să stea în picioare în faţa municipiului Cluj-Napoca nu există. (…) Şi, cu mici excepţii, discuţia cu capitala este falsă şi în restul regiunilor’, a subliniat preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud.
În completare, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a spus că e posibil ca atribuţiile şi competenţele să fie împărţite de mai multe oraşe din cadrul unei regiuni.
‘Într-adevăr, va exista o reşedinţă de judeţ, dar acest fapt nu presupune că această reşedinţă va fi şi unicul pol de dezvoltare al viitoarei regiuni. În documentele Guvernului există posibilitatea studiată de a delega de la reşedinţa de regiune diferite competenţe către reşedinţele de judeţ sau chiar diferite instituţii’, a declarat Alexandru Giboi.
