THE HAGUE (Reuters) – Președintele Curții Penale Internaționale (CPI) a declarat luni că amenințările cu care se confruntă instituția inclusiv posibilele sancțiuni americane și mandatele rusești pentru membrii personalului, „pun în pericol însăși existența sa”.
Președintele CPI afirmă că tribunalul pentru crime de război este în pericol
Vorbind la o conferință anuală a celor 124 de membri ai Curții, președintele judecător Tomoko Akane nu a numit Rusia sau Statele Unite, dar s-a referit la acestea ca membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
„Este clar, după orice măsurătoare, după orice reper, că această adunare se află într-un moment crucial”, a declarat procurorul-șef al CPI, Karim Khan, în discursul său de la deschiderea conferinței.
„Ne confruntăm cu provocări fără precedent. Vedem că victimele societății civile, supraviețuitorii, omenirea în general, cred că au așteptări fără precedent”, a spus Khan.
Rusia a emis un mandat de arestare pe numele lui Khan la două luni după ce tribunalul de la Haga a emis un mandat pe numele președintelui rus Vladimir Putin.
Camera Reprezentanților a Statelor Unite a adoptat în iunie un proiect de lege pentru sancționarea Curții, ca răspuns la cererea lui Khan de emitere a unui mandat de arestare împotriva premierului Benjamin Netanyahu și a fostului său șef al apărării, Yoav Gallant.
„Curtea a fost supusă unor atacuri care încearcă să submineze legitimitatea și capacitatea sa de a administra justiția și de a realiza dreptul internațional și drepturile fundamentale; măsuri coercitive, amenințări, presiuni și acte de sabotaj”, a declarat Akane, adăugând că au fost emise mai multe mandate împotriva angajaților Curții.
De asemenea, CPI „este amenințată cu sancțiuni economice draconice din partea instituțiilor unui alt membru permanent al Consiliului de Securitate, ca și cum ar fi o organizație teroristă. Aceste măsuri ar submina rapid operațiunile Curții în toate situațiile și cazurile și ar pune în pericol însăși existența acesteia”, a spus ea.
Deși Statele Unite nu sunt membre ale Curții, cea mai importantă putere militară și financiară a lumii ar putea submina CPI din punct de vedere diplomatic și politic și prin sancțiuni financiare care vizează personalul acesteia.
Ea a declarat că instanța respinge ferm orice „încercare de a influența (independența) și imparțialitatea sa. Respingem cu hotărâre eforturile de a ne politiza funcția. Am respectat și vom respecta întotdeauna doar legea, în toate circumstanțele”.
Curtea a fost înființată în 2002 pentru a urmări în justiție crimele de război, crimele împotriva umanității, genocidul și crima de agresiune atunci când statele membre nu doresc sau nu pot să facă acest lucru.
„UN PAS SPRE DESTRĂMARE”
În cei 22 de ani de existență, tribunalul nu s-a ferit să se ocupe de lideri puternici, inclusiv de Putin, vizat anul trecut de un mandat de arestare în urma acuzațiilor că autoritățile sale au răpit copii din Ucraina, ceea ce el și Rusia neagă. Miercuri, procurorul a solicitat un mandat de arestare pentru conducătorul militar al Myanmarului, Min Aung Hlaing.
Mandatul lui Netanyahu marchează prima dată când instanța vizează o astfel de personalitate ca lider în exercițiu al unei țări strâns aliate cu țările bogate ale Occidentului.
CPI, o instanță de ultimă instanță atunci când autoritățile naționale nu doresc sau nu pot să acționeze, nu dispune de forțe de poliție. Țările care au semnat tratatul său fondator sunt obligate pe hârtie să îl rețină pe Netanyahu în cazul în care acesta ajunge pe teritoriul lor.
Dar deja mai mulți membri fondatori europeni au declarat public că ar putea să nu facă acest lucru. Franța a declarat că Netanyahu este imun; Italia a declarat că ar putea fi imun. Marea Britanie și Germania au evitat să explice direct cum ar acționa.
Chiar și Olanda, care găzduiește Curtea de la Haga, a declarat că ar putea exista circumstanțe în care Netanyahu ar putea efectua o vizită, fără a preciza care ar putea fi aceste condiții.
Respectarea selectivă de către membri a ordinelor judecătorești de reținere a suspecților reprezintă „o escaladare foarte periculoasă, un pas spre destrămarea întregului sistem al statutului CPI”, a declarat Sergey Vasiliev, profesor de drept internațional la Netherlands Open University și un vechi observator al CPI.