„Experienţa arată că deciziile importante, deciziile-cheie, nu sunt luate de către Statele Unite în perioada premergătoare alegerilor” prezidenţiale, a declarat într-un interviu pentru Washington Post.
Cu toate acestea, preşedintele iranian a reafirmat că ţara sa era pregătită să facă progrese în discuţiile foarte dificile purtate cu marile puteri asupra acestui dosar.
„Noi am fost întotdeauna pregătiţi şi suntem pregătiţi” de un acord care va răspunde îngrijorărilor occidentalilor, a spus el. „De asemenea, am făcut propuneri bune”, a adăugat el.
„Ne-am dorit tot timpul dialogul. Avem o logică foarte clară: suntem convinşi că în cazul în care toată lumea aderă la regulile dreptului (internaţional) şi respectă toate părţile, nu va fi problemă”, a declarat el.
Occidentalii şi Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil. Iranul a negat, afirmând că programul său de îmbogăţire a uraniului nu urmăreşte decât producerea de energie şi izotopi medicali.
Iranul, aflat sub aplicarea unor sancţiuni, şi marele puteri s-au angajat de câţiva ani într-un proces foarte dificil de discuţii care vizează să găsească o soluţionare diplomatică acestui diferend. Dar ultima reuniune, de la sfârşitul lui iunie, de la Moscova între negociatorii iranieni şi cei şase ai marilor puteri (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) s-au încheiat în blocaj.
Mahmoud Ahmadinejad a apreciat în interviul pentru Washington Post că programul nuclear iranian nu era decât un pretext şi nu putea fi principalul motiv al poziţiei occidentatilor faţă de Iran.
„Gândiţi-vă cu adevărat care este baza problemei?”, a întrebat el. „Că noi avem câteva tone de uraniu îmbogăţit cu mai mult de 3%, credeţi că asta este singura preocupare a celor care exercită atâta presiune pe noi?”, a adăugat el.
Mahmoud Ahmadinejad se află la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU care se va deschide în această săptămână. El l-a întâlnit, duminică, pe secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon. Potrivit unui oficial al ONU, acesta din urmă l-a atenţionat pe interlocutorul său faţă de „consecinţele potenţial nefaste ale inflamării retoricilor” în Orientul Mijlociu.
Preşedintele iranian pune sistematic la îndoială dreptul la existenţă al Israelului care, în opinia lui, creşte ameninţarea unei intervenţii militare împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.
Ban Ki-moon, în cursul acestei întreţineri, a amintit totodată „gravele consecinţe” ale crizei siriene şi a solicitat Iranului să ofere garanţii asupra caracterului exclusiv civil al programului său nuclear.
Dosarul nuclear iranian va trebui să fie încă o dată unul dintre principalele subiecte ale Adunării anuale a ONU din această săptămână.
Franţa, Marea Britanie şi Germania au acum şi cer deja noi sancţiuni din partea Uniunii Europene împotriva Teheranului.
