Turkmenistanul deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume şi se preconizează că preşedintele ţării va încerca să determine, în timpul turneului său regional, rolul pe care ţara sa îl va juca în Nabucco, mai relatează Sofia News Agency.
Proiectul Nabucco, susţinut de UE, urmează să pornească din regiunea caspică şi să treacă prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, ca apoi să ajungă în Austria. Prin acest proiect, Europa urmăreşte să îşi diversifice sursele eneregetice şi să îşi reducă astfel dependenţa de Rusia. Mai mult de 80% din volumul gazului rusesc destinat Europei trece prin conducte din era sovietică din Ucraina.
Proiectul Nabucco întâmpină unele probleme din cauza unor angajamente ferme privind finanţarea şi furnizarea de gaz. Turkmenistanul este văzut ca un posibil furnizor pentru Nabucco, dar trebuie mai întâi să îşi regleze relaţiile cu Rusia, care nu este un susţinător al Nabucco, având un proiect concurent, South Stream.
Preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, unul dintre cei mai mari susţinători ai Nabucco, a vizitat capitala Turkmenistanului Aşhabad în decembrie, încercând să obţină un angajament din partea turkmenilor în ceea ce priveşte asigurarea furnizării de gaz.
După vizita în Bulgaria, Berdîmuhamedov va vizita Ankara pentru convorbiri cu preşedintele turc, Abdullah Gul.
Şi preşedintele României, Traian Băsescu, a încercat să obţină în iulie un angajament din partea Turkmenistanului în ceea ce priveşte implicarea în Nabucco. Băsescu a efectuat între 21 şi 22 iulie o vizită la Aşhabad, un obiectiv principal fiind lansarea unor parteneriate energetice la nivel naţional şi european cu această ţară.
Cu toate că Berdîmuhamedov nu s-a pronunţat cu claritate în ceea ce priveşte implicarea ţării sale în Nabucco, Băsescu s-a arătat optimist în legătură cu posibila aprovizionare a gazoductului european, dar şi privind implicarea firmelor româneşti în exploatarea zăcămintelor turkmene de gaz.
Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care va transporta anual până la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrală în special spre Uniunea Europeană.
Nabucco, lansat în 2002, ar urma să intre în funcţiune în 2014, iar costul său este estimat la 7,9 miliarde de euro, însă specialiştii sunt de părere că banii vor fi greu de găsit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat de eforturile Federaţiei Ruse de a construi, la rândul său, South Stream, gazoduct proiectat să lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagră.
Unele dintre ţările participante la Nabucco şi-au dat acordul şi pentru implicarea în construcţia South Stream, între ele numărându-se Bulgaria, Austria, Ungaria şi, de curând, Turcia.
Potrivit planurilor iniţiale ale consorţiului Nabucco, gazoductul ar urma să aibă ca ţări furnizoare, într-o primă fază, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, ca mai târziu să fie luate în considerare şi Iran sau Irak, pentru o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi.
Din consorţiul Nabucco fac parte, cu câte o parte egală de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (România), Botaş (Turcia) şi RWE (Germania). Azerbaidjan, Georgia, Turcia şi Egipt au semnat în luna mai un acord privind grăbirea construcţiei de conducte din zonă, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusă să aloce acestui proiect aproape 200 de milioane de euro.
În plus, la 13 iulie, cele cinci state de tranzit din consorţiu – România, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
