Miros înțepător de ulei industrial, grămezi uriașe de metale și multă agitație pe platforma industrială a Remat Brașov, situată undeva la ieșirea din oraș, în apropierea unei imense gropi de gunoi.
A nu se confunda: „Rematul este o denumire generică, denumirea pentru fostele societăți cu capital de stat, prezente în fiecare județ. Acum, în România există peste 50 de unități numite Remat“, face Gheorghe Dumitru, directorul companiei, o paranteză despre istoria numelui, înainte de a începe interviul cu MONEY EXPRESS.
Se referă la o piață locală de câteva sute de milioane de euro, legată puternic de evoluția pieței mondiale. „Să nu credeți că această activitate, care se desfășoară la nivelul cuiului, al firului de cupru sau ziarului pe care îl colectăm, are un caracter local. Nici pe departe. Are un caracter general“, spune el. De altfel, Dumitru subliniază că piața deșeurilor din categoria feroase/neferoase și hârtie este reglementată economic chiar de bursele internaționale, cum este cea de la Londra. Astfel, un kilogram de cupru sau de plumb nu poate fi vândut decât după o analiză amănunțită a ceea ce se întâmplă în piață.
În ciuda vremurilor turburi, Dumitru, singurul director rămas la conducerea unui Remat și după 1990, a menținut compania pe plus – „Politica pe care am dus‑o ne‑a permis să supraviețuim“ –, chiar dacă piața este dominată de nume mari (Romrecycling, Rematholding sau Rematinvest). La ce se așteaptă mai departe?
Află din ultimul număr al revistei MONEY EXPRESS, disponibil din 12 aprilie, la punctele de difuzare a presei sau prin abonament, dacă trimiţi cuvântul MONEY prin SMS la 7488 (abonament pe 3 luni, 8 euro + TVA).
