Aurul suferă cel mai adânc declin zilnic din 1980 încoace, ca urmare a unui tsunami de marcare sau încasare a profitului (taking profit) creşterii anterioare la fel de accelerate.
Cotaţia aurului a scazut la 1.707 dolari uncia, ducându-şi pierderea la mai mult de 200 dolari, după nivelul record de 1.911,46 la începutul acestei săptămâni.
Prăbuşirea şi-a accentuat amplitudinea după ce, ieri, bursa metalelor din Chicago (CME Group) a crescut marjele pe contractele futures pe lingouri cu circa 27 %, cea mai mare majorare în mai mult de doi ani şi jumătate şi a doua majorare consecutivă într-o lună, relevă Reuters.
Bursele cer investitorilor în contracte la termen (futures) să facă depozite colaterale de garantare înrt-o anumită proproţie din valoarea expunerii. De fapt aceste colaterale au mai fost ridicate, după ce, preţul aurului a sărit, în iulie, cu 400 dolari peste nivelul cotaţiiilor anterioare.
Interesul pentru aur a fost determinat de grijile cu privire la o recesiune globală, metalul preşios rămânând unul din aşa ziselel paradisuri de siguranţă. La cauzele fundamentale se adugă, desigur, presiunea speculatorilor, cei care asigură, în fond, lichiditatea şi fluiditatea oricărei pieţe.
Au fost suficiente două tile de relativ calm pe pieţele de capital pentru ca speculatorii să găsească pretextul de a vinde masiv aur şi de a detemina prăbuşirea cotaţiei acestuia.
Calmul şi creşterile de pe bursele de capital s-au datorat atât unor ştiri relativ bune despre economia americană, a măsurilor de austeritate luate de guvernele spaniol şi francez, dar mai ales aşteptărilor jucătorilor, precum că preşedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, îşi va confirma măcar atitudinea de susţinere a creşterii economice, chiar dacă nu va anunţa o nouă campanie de achiziţii de bonduri americane.
Anul trecut Bernanke a dat satisfacţie investitorilor, din acelaşi loc de unde îşi va ţine discursul şi anul acesta, cu ocazia întâlnirii de la Jackson Hole, Wyoming, a reprezentanţilor celor 12 bănci federale de emisiune care fac parte din sistemul Rezervei Federale (în fapt banca naţională a SUA).
Discursul de anul trecut de la acest eveniment a pregătit terenul pentru programul „QE2” de lichiditate şi stimulare a economiei, prin care FED a cumpărat obligaţiuni de 600 miliarde de dolari de pe piaţa secundară. Investitorii au aşteptări ridicate şi de la discursul din acest an, însă puţini anticipează o nouă iniţiativă de tip QE. Majoritatea observatorilor anticipează ca şeful FED va asigura pieţele că banca centrală a SUA este pregătită să ia măsuri dacă va fi necesar.
De data aceasta, situaţia nu mai este nici atât de gravă şi nici atât de presantă ca anul trecut, în ciuda panici de păe burse din această lună, cauzată de încetinirea creşterii economiei.
Aurul tinde în aceste minute să-şi diminueze pierderile, a urcat până la 1717 dolari, dar scăderea faţă de ieri rămâne de – 2,28%.
