Estimările standard privind impactul preţului petrolului asupra economiei zonei euro sunt că o majorare de 10% a acestuia va încetini creşterea economică anuală cu circa 0,2 puncte procentuale, în următorii trei ani.
Totuşi, previziunile nu ţin cont de rata de schimb euro/dolar şi ar putea subestima impactul într-o perioadă de austeritate. De asemenea, estimările nu iau în calcul diferenţele dintre economiile ţărilor din zona euro.
Calculat în dolari, preţul petrolului este cu 13% sub maximul absolut de 147,5 dolari pe baril atins în iulie 2008.
Fondul Monetar Internaţional anticipează că PIB-ul zonei euro se va contracta cu 0,5% în 2012.
UniCredit estimează că o majorare de 10% a preţului petrolului în euro va încetini creşterea economică din uniunea monetară cu 0,3 puncte procentuale într-un singur an, şi nu cu 0,2 puncte în trei ani.
Marco Valli, analist la UniCredit, consideră că impactul asupra zonei euro ar putea fi chiar mai mare din cauza nivelului ridicat al preţurilor din regiune.
„Să comparăm o creştere de la 50 la 55 de euro cu una de la 150 la 165 de euro. Ambele sunt de 10%, dar diferă foarte mult”, a explicat Valli.
Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a apreciat săptămână trecută că Uniunea Europeană, nu doar zona euro, este cea mai afectată dintre regiunile industrializate, urmând să plătească în acest an 500 de miliarde de dolari pentru petrol, în creştere cu 30 de miliarde de dolari faţă de 2011.
Preţul mare al petrolului afectează ţările în mod diferit.
Carsten Brzeski, analist la ING, a arătat că preţul mare al petrolului este o problemă importantă în Germania, dar nu a afectat încă încrederea populaţiei, în timp ce în ţările periferice situaţia este alta.
„Oamenii din sudul continentului sunt deja strâmtoraţi din cauza scăderii valorii prorpeităţilor imobiliare şi a preţurilor acţiunilor. Cotaţia mare a petrolului va fi unul din factorii care vor contribui mai degrabă la divergenţa decât la convergenţa zonei euro”, a spus Brzeski.
Date ale Thomson Reuters arată o corelaţie negativă strânsă între preţul petrolului în euro şi creşterea economică din ţările periferice ale zonei euro.
Concret, ratele de creştere economică tind să scadă timp de mai multe luni după creşterea preţului petrolului.
În teorie, ţările nordice ar trebui să aibă facturi mai mari la energie decât cele din sudul continentului, care au nevoie de carburant mai puţin pentru încălzire. Totuşi, măsurile de economisire a energiei, mai pronunţate în nordul Europei, compensează majorarea preţurilor, în timp ce europenii din sud nu sunt protejaţi de unele dintre cele mai mari preţuri la energie de pe continent.
Spaniolii şi irlandezii au plătit anul trecut cele mai mari preţuri la electricitate din Uniunea Europeană, după Malta şi Cipru, potrivit datelor Eurostat, în timp ce numai suedezii şi danezii plătesc mai mult pentru gaze decât portughezii.
Toate aceste preţuri se reflectă în inflaţie.
Excluzând ţările nou intrate în zona euro, Portugalia are cea mai mare pondere a energiei în coşul de produse utilizat la măsurarea inflaţiei, ceea ce arată consumul mai mare de energie comparativ cu celelalte state din uniunea monetară.
Grecia are cea mai mare pondere pentru combustibilii lichizi, în timp ce carburanţii auto sunt componente importante pentru inflaţie în Portugalia şi Spania.
Nu există o certitudine că preţul mare al petrolului va provoca o contracţie economică severă, dar creşterea cotaţiilor are loc în cel mai prost moment pentru o economie a zonei euro care se luptă cu recesiunea, povara măsurilor de austeritate bugetară şi condiţiile stricte de creditare, conchide Reuters.
