Cele mai multe state europene au ajuns aproape de limită în ceea ce priveşte încasările din PIB. Presiunile pe bugete vor creşte în următoarele decenii ca urmare a creşterii cheltuielilor cu pensiile de stat, ajutoarele sociale şi serviciile de sănătate.
În zona euro, aceste cheltuieli vor ajunge până aproape de 30% din produsul intern brut în anul 2060 – se arată în cel mai recent studiu din seria Allianz Demographic Pulse (nr.5) publicat de Allianz.
Faptul că România înregistrează decalaje faţă de ţările zonei euro în ceea ce priveşte încasările la buget din PIB, face ca aceste cheltuieli să ajungă la un nivel mai mic în anul 2060 – 23,2% din PIB – faţă de o rată de 13,1% din PIB înregistrată în anul 2007.
“Îmbătrânirea este o tendinţă structurală cu potenţiale consecinţe sociale şi economice dramatice, atât pentru bugetele de stat cât şi pentru populaţie”, spune Alexander Börsch, senior economist International Pensions în cadrul Allianz.
Evoluţia pozitivă a longevităţii este în general rezultatul unui enorm progres social şi în domeniul medical. Dar un nivel superior al longevităţii aduce cu sine un preţ ce va trebui plătit, se arată în raportul Allianz.
Pensionarii stau din ce în ce mai mult la pensie. În ţările industrializate, bărbaţii petrec în medie în jur de 20 de ani la pensie. Pensionarii din Franţa beneficiază de cea mai lungă perioadă petrecută la pensie, cu o medie de 24 de ani, comparativ cu 16,8 ani în Elveţia.
Criza datoriilor suverane din Europa a pus pe masa de discuţie a guvernelor problema sustenabilităţii sistemelor acutale de pensii. Astfel că mai multe ţări au încercat să remedieze problema şi să reducă ritmul de creştere al deficitelor bugetare prin creşterea vârstei de pensionare.
Şi în România s-a luat decizia creşterii vârstei de pensionare. Acum, bărbaţii pot ieşi la pensie cu stagiu complet la 65 de ani, de la 62, iar femeiile la 63, de la 58.
Chiar şi cu aceste măsuri, cei de la Allianz estimează că cel mai mult vor creşte cheltuielile cu pensiile, cu peste 9 puncte procentuale din PIB într-un interval de circa 50 de ani (de la 6,6% din PIB în 2007, la aproximativ 15,8% din PIB în 2060).
Fondul de pensii de stat se află deja în deficit de câţiva ani. În Legea bugetul pe 2011 sunt prevăzute transferuri de 13,9 miliarde lei de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat, cea mai mare parte fiind reprezentată de transferul către fondul de pensii.
Statul nici nu mai are spaţiu de manevră în ceea ce priveşte creşterea contribuţiilor la asigurările sociale şi de sănătate, în condiţiile în care acestea sunt deja foarte ridicate şi greu de suportat de către piaţa muncii (]n ultima vreme se vorbeşte chiar de o scădere a acestora). O posibiliă sursă de venit constă în creşterea numărului de salariaţi, în condiţiile în care în România sunt doar 4,1 milioane de salariaţi, din care 1,2-1,3 milioane lucrează la stat.
Studiul arată clar că societăţile care îmbătrânesc vor împovăra finanţele statului în întreaga lume. Însă, provocările care rezultă din îmbătrânirea populaţiei vor diferi radical în Uniunea Europeană faţă de Statele Unite ale Americii şi de Asia, depinzând de sistemele sociale existente.
“Întrebarea cheie se referă la modul în care pot fi controlate cheltuielile publice. Punerea la punct a unor sisteme de pensii şi de sănătate sustenabile şi viabile din punct de vedere financiar este esenţială”, se arată în raport.
Cei de la Allianz dau drept exemplu de sustenabilitate sistemele de pensii din Suediia şi Australia, acestea reprezentând un prim exemplu de diversificare a venitului la vârsta pensionării, prin diferiţi piloni.
“Sisteme sociale sustenabile şi creşterea economică sunt cele două instrumente principale pentru controlul efectelor îmbătrânirii populaţiei asupra finanţelor statului. Dacă este stabilit un curs în direcţia bună, statul îşi poate menţine rolul de formator şi atenţia se poate muta de la provocările unei societăţi care îmbătrâneşte, spre noile oportunităţi pe care evolutia acesteia le oferă. Crearea unor sisteme sustenabile de asigurări sociale şi dezvoltarea produselor private de planificare sunt cerinţele de bază pentru o pensie solidă din punct de vedere financiar pentru generaţiile actuale şi viitoare”, a concluzionat Börsch.
