Prețurile la energie au explodat! Ce măsuri au luat autoritățile din Europa

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat marţi că preţurile record la electricitate înregistrate în prezent în ţările membre ale Uniunii Europene arată că blocul comunitar trebuie să renunţe la combustibilii fosili şi să accelereze tranziţia la energia verde, potrivit Reuters.

“Dacă am fi avut Green Deal cu cinci ani mai devreme nu am fi fost în această poziţie, pentru că am fi avut mai puţină dependenţă de combustibili fosili sau gaze naturale”, a spus Frans Timmermans în Parlamentul European, reunit la Strasbourg.

Chiar dacă preţurile la combustibilii fosili au crescut foarte mult, a subliniat Timmermans, costurile pentru producţia de energie regenerabilă au rămas scăzute şi stabile. Acest lucru ar trebui să încurajeze UE să îşi accelereze tranziţia energetică, pentru a se asigura că mai mulţi cetăţeni au acces la energie regenerabilă ieftină.

Preţurile la certificatele de poluare, care au şi ele un impact asupra costului electricităţii, au atins valori record în acest an, însă Timmermans a apreciat că nu ele sunt principalul vinovat pentru explozia preţurilor la energie. “Doar aproximativ o cincime din majorarea de preţ poate fi pusă pe seama creşterii preţurilor la CO2”, a spus vicepreşedintele Comisiei Europene.

Guvernul italian anunţă utilizarea fondurilor publice pentru reducerea impactului scumpirii utilităţilor

Executivul italian intenţionează să folosească fondurile publice pentru a reduce impactul creşterii preţurilor la utilităţi, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Administraţia premierului Mario Draghi a cheltuit deja aproximativ 1,2 miliarde de euro (1,40 miliarde de dolari) în trimestrul doi din 2021 pentru a compensa creşterea preţurilor energiei şi va continua utilizând acelaşi mecanism, susţin sursele. Intervenţia a dus la reducerea creşterii preţului electricităţii la 9%, faţă de un avans de 20% înainte de intervenţia statului, conform Agerpres.

Ministrul italian pentru Tranziţia Ecologică, Roberto Cingolani, a spus luni că preţurile cu amănuntul la electricitate în Italia ar urma să urce cu 40% în următorul trimestru, influenţate de preţurile internaţionale mai mari la gazele naturale şi scumpirea certificatelor de emisii.

Pentru a finanţa intervenţia, Italia intenţionează să utilizeze veniturile de la sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care sunt gestionate de Ministerul de Finanţe, adaugă sursele.

Guvernul de la Madrid a adoptat un pachet de urgenţă pentru a reduce facturile la energie

Executivul de la Madrid a adoptat marţi un pachet de măsuri de urgenţă pentru a reduce facturile mari la energie plătite de consumatori, printre aceste măsuri fiind şi recuperarea de către Guvern a mai multe miliarde de euro din profiturile extraordinare ale companiilor energetice şi plafonarea majorării preţurilor la gaze, transmite Reuters.

Prin limitarea profiturilor pe care producătorii de energie hidro şi alte tipuri de energie regenerabilă le pot face ca urmare a majorării preţurilor la electricitate, Guvernul de la Madrid se aşteaptă să redirecţioneze aproximativ 2,6 miliarde de euro de la companii spre consumatori în următoarele şase luni.

Ministrul Energiei, Teresa Ribera, a anunţat într-o conferinţă de presă că măsura va rămâne în vigoare până la finele lunii martie 2022, când se aşteaptă ca preţul gazelor naturale să se stabilizeze odată cu scăderea consumului după vârful atins în perioada iernii.

În paralel, Spania va scoate la licitaţie un număr suplimentar de certificate de poluare în valoare de 900 milioane de euro în acest an, iar sumele strânse vor fi utilizate la reducerea facturilor consumatorilor.

Ribera a spus că măsurile incluse în “planul şoc” vor reduce, în medie, factura lunară a consumatorilor cu 22% până la finele anului.

Pentru a proteja consumatorii vulnerabili, Ribera a anunţat că interdicţia de a tăia de la reţea consumatorii pentru neplata facturilor va fi prelungită până la 10 luni, de la patru luni cât este limita actuală.

În condiţiile în care cererea ridicată de gaze naturale a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a creşterii recente a preţurilor la electricitate în Europa, Spania a decis să plafoneze la 4,4% creşterea preţurilor reglementate în trimestrul al treilea, comparativ cu prognozele care arătau spre o majorare de 28%.

Premierul Pedro Sanchez a anunţat luni că o taxă specială pentru electricitate va fi redusă, de la 5,1% la 0,5%, până la finele acestui an, iar cota redusă de TVA şi eliminarea unei taxe de generare de 7% vor fi prelungite până în luna ianuarie a anului următor. Măsurile vor avea ca efect reducerea veniturilor guvernamentale în 2021 cu aproximativ 1,4 miliarde de euro, a afirmat Sanchez.

Conform cotidianului “El Pais”, preţul electricităţii pe piaţa angro se va ridica miercuri la 172,78 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din istorie. Astfel, preţul energiei electrice va creşte cu 19 euro în mai puţin de 24 de ore.

Guvernul elen subvenţionează 70% dintre gospodării

La Atena, Guvernul grec a decis acordarea de subvenţii pentru majoritatea gospodăriilor până la finele anului, în ideea de a face mai accesibile costurile la energie, pe fondul creşterii preţurilor la gaze naturale, a declarat marţi un oficial guvernamental, potrivit Reuters.

Această schemă face parte din pachetul de măsuri de sprijin anunţat sâmbătă de premierul Kyriakos Mitsotakis destinat să îi ajute pe cetăţenii greci să facă faţă creşterii preţurilor de consum.

Mecanismul de sprijin finanţat de Guvern, cu un cost estimat la 150 milioane de euro, va include o subvenţie de 9 euro pentru primii 300 de kilowaţi oră consumaţi în fiecare lună de gospodăriile greceşti, a precizat Kostas Skrekas, adăugând că schema va acoperi aproximativ 70% din gospodării.

În plus, o plată unică anuală oferită de Guvernul de la Atena celor cu venituri mici, astfel încât aceştia să îşi cumpere combustibil de încălzire pentru iarnă, va fi şi ea majorată cu 20%.

De asemenea, principala companie de utilităţi din Grecia, Public Power Corp. (PPC), firmă care este deţinută de stat în proporţie de 51%, va oferi şi ea reduceri mai mari de preţuri gospodăriilor pentru a le ajuta să facă faţă majorării facturilor.

Guvernul Poloniei vrea ca în facturi să fie specificate costurile suplimentare determinate de politicile privind schimbările climatice

Confruntat cu o creştere semnificativă şi nepopulară a preţurilor energiei, Guvernul Poloniei vrea ca în facturile de electricitate să fie specificate costurile suplimentare care afectează gospodăriile din cauza politicilor UE în domeniul schimbărilor climatice, transmite Bloomberg.

Statul cel mai dependent de cărbune din blocul comunitar va trebui să majoreze preţurile reglementate ale energiei pentru consumatori, după ce costul emiterii de dioxid de carbon (CO2) aproape s-a dublat anul acesta. Companiile de utilităţi ar putea solicita autorităţilor de reglementare să majoreze preţurile cu 40% în 2022, conform Radio Zet, o decizie ca va duce la creşterea inflaţiei, care este deja la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

Premierul Mateusz Morawiecki a dat asigurări că preţurilor energiei nu vor creşte atât de mult, dar ele sunt sub presiune deoarece Polonia trebuie să facă investiţii masive pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE. Costurile se vor ridica la 415 miliarde de dolari, sau aproximativ două treimi din PIB, pentru ca ţara să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, conform estimărilor Guvernului.

Conform strategiei energetice până în anul 2040, adoptată recent de Guvernul polonez, ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie va fi de cel puţin 23% în anul 2030, când capacitatea instalată a parcurilor eoliene offshore ar urma să ajungă la 5,9 gigawaţi, comparativ cu zero în prezent. Până în 2040, capacitatea instalată a parcurilor eoliene offshore va ajunge la 11 gigavaţi.

Cărbunele are o pondere de peste 70% în producţia de electricitate a Poloniei. În plus, aceasta este singura ţară membră a UE care a refuzat să se angajeze să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, susţinând că are nevoie de mai mult timp pentru a face tranziţia la emisii zero.

Sprijin pentru consumatorul vulnerabil din România şi compensarea facturilor

În România, Camera Deputaţilor a adoptat, pe data de 7 septembrie 2021, în calitate de for decizional, proiectul Legii consumatorului vulnerabil, stabilind că aceasta va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021.

Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurile de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei.

Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare, fiind finanţate din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.

Conform proiectului de lege adoptat, ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat.

Astfel, suma maximă acordată ca ajutor pentru încălzire este de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei, iar cea minimă este de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1.280,1 lei şi 1.386 lei şi tot de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1.280,1 lei şi 2.053 lei.

De asemenea, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

Pe de altă parte, premierul Florin Cîţu a anunţat miercuri că în cadrul şedinţei de Guvern a fost discutată în primă lectură o ordonanţă care vizează compensarea preţurilor la energie şi gaz şi a menţionat că a fost abordată şi tema plafonării preţului la gaze.

La rândul său, ministrul Energiei, Virgil Popescu a declarat că statul român ar putea compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh. Ministrul a arătat că va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Preţul electricităţii a depăşit în Germania pragul de 100 euro/MWh

În Germania, preţul energiei electrice, un preţ de referinţă pentru Europa, a depăşit luni pentru prima dată pragul de 100 de euro/MWh, stimulat de creşterea costurilor la materiile prime energetice, transmite Bloomberg.

Preţurile la electricitate pentru anul următor aproape s-au dublat în 2021, odată cu relansarea cererii globale de energie, iar problemele în aprovizionarea cu gaze au dus cotaţiile la acest combustibil la nivel record. În paralel, rezervele de cărbune în porturile europene sunt la cel mai redus nivel de după 2016, pentru acest moment al anului, ceea ce a ajutat la escaladarea preţurilor la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Având în vedere că Germania se bazează pe combustibili fosili pentru mai mult de o treime din producţia de electricitate, creşterea costurilor pe cea mai mare piaţă de energie electrică din Europa va conduce la majorarea facturilor pentru milioane de consumatori.

Luni, preţurile de referinţă zilnice calculate de European Energy Exchange AG, un indicator de referinţă la nivel regional, au crescut cu 4%, până la 100,10 euro/MWh. În paralel, preţurile la gaze aproape s-au triplat în acest an, iar cotaţiile futures la cărbune au crescut cu 89% la bursa ICE Endex.

În primul semestru din acest an, cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producţia de electricitate în Germania, relatează DPA.

Conform calculelor publicate luni de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), în primele şase luni din acest an, 56% din cei 258,9 miliarde KWh de electricitate generaţi în Germania au venit din surse convenţionale, cum ar fi cărbunele, gazele naturale sau energia nucleară. Este cu 20,9% mai mult decât în primul semestru din 2020.

În contrast, ponderea energiilor regenerabile, cum ar fi energia produsă de centralele eoliene şi fotovoltaice şi biogaz, a scăzut cu 11,7% în primele şase luni din acest an, la 44%, comparativ cu perioada similară din 2020. Lipsa vântului puternic în primăvară a fost principalul motiv al scăderii, a informat Destatis. Ponderea energiei eoliene a scăzut cu 21%, iar diferenţa a fost compensată de electricitatea generată de termocentrale.

După cărbune şi energie eoliană, gazele naturale au fost a treia cea mai importantă sursă de energie pentru producţia de electricitate în Germania, în primul semestru din 2021, cu o pondere de 14,4%, înaintea energiei nucleare, cu ponderea de 12,4%.

Cotaţiile futures la gaze şi electricitate au atins niveluri record în Marea Britanie

Cotaţiile futures la gaze în Mare Britanie au crescut miercuri cu 12% până la un nivel record de 184,60 pence pentru o unitate termală (echivalentul arderii a 2,83 metri cubi de gaze naturale – n.r.). Lipsa vântului în Marea Britanie stimulează cererea de gaze naturale şi împinge în sus şi preţurile la electricitate. Preţurile pentru ziua următoare au atins un nivel record de 422,46 lire pentru un Megawatt-oră cu prilejul licitaţiilor organizate pe platforma Epex Spot SE.

În paralel, doi furnizori de energie din Marea Britanie cu peste o jumătate de milioane de clienţi au dat faliment după creşterea preţurilor la energie. Autoritatea de reglementare din Marea Britanie (Ofgem) a anunţat marţi că Utility Point, o companie care furnizează gaze naturale şi electricitate pentru aproximativ 220.000 de clienţi şi People’s Energy, cu aproximativ 350.000 de clienţi, au încetat să mai funcţioneze. Reglementatorul va alege acum un nou furnizor pentru aceşti clienţi. Săptămâna trecută au dat faliment alte două firme, Pfp Energy şi Moneyplus Energy, care împreună aveau 94.000 de clienţi.

Aceste firme sunt ultimele dintr-o serie de furnizori care vor da faliment în acest an pe măsură ce preţurile la electricitate şi gaze ating noi recorduri aproape în fiecare zi. Furnizorii care nu s-au protejat împotriva evoluţiilor volatile ale preţurilor pot ajunge în situaţia în care trebuie să cumpere energie la preţuri mult mai mari decât cella care vând energia clienţilor.

Aprobările pentru Nord Stream 2 ar putea fi urgentate

Preţurile record la gaze naturale, înregistrate în ultima perioadă în Europa, ar putea urgenta acordarea aprobărilor necesare pentru demararea livrărilor de gaze între Rusia şi Germania prin gazoductul Nord Stream 2, susţin analiştii intervievaţi marţi de Reuters.

Săptămâna trecută, grupul rus Gazprom a anunţat finalizarea lucrărilor de construcţie la gazoductul Nord Stream 2, care este compus din două linii separate ce pot să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării.

Europa are nevoie de cantităţi suplimentare de gaze naturale, în special având în vedere că preţurile în regiune au atins valori record înainte de venirea iernii.

La hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţurile spot au depăşit marţi pragul de 66 de euro pentru un Megawatt-oră, adică mai mult de 800 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, în contextul în care gradul de umplere a depozitelor subterane din Europa este sub nivelul din ultimii ani pentru această perioadă a anului.

Gazprom a anunţat încă de luna trecută că o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar putea fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an.