La nivelul cotaţiilor de vineri, CDS-ul suveran se apropia de 500 de puncte pentru obligaţiunile în dolari scadente la 5 ani. În mod normal, acest lucru se traduce în creşterea costurilor de finanţare pentru stat, însă România nu este afectată puternic.
„România nu cred că se va împrumuta în perioada asta, pentru că, trebuie să admitem, politicile duse au fost cu o viziune corectă, în sensul că atunci când CDS-ul a fost mult mai jos, ROmânia a utilizat liniile de finanţare externă şi a constituit acel buffer, ceea ce îi dă posibilitatea ca acum să aibă o poziţie destul de stabilă.” EUGEN LASCU – consultant financiar
Mai exact, în primele 5 luni ale anului, statul a atras finanţări de peste 40 de miliarde de lei, adică două treimi din nevoia de finanţare pentru întreg anul. O primă de risc mai mare arată că un investitor plăteşte mai mulţi bani pentru a se asigura împotriva riscului de faliment al României. Există, însă, un impact şi pentru celelalte categorii de debitori, spun experţii.
„Există şi un efect propagat, pentru că CDS-ul devine o referinţă a costurilor de finanţare, în general, inclusiv în mediul corporatist şi în pieţele interne. Acest CDS este preluat, chiar dacă nu direct, măcar ca o referinţă pentru costurile de finanţare.” EUGEN LASCU consultant financiar
Cu alte cuvinte, dacă tendinţa de creştere a primei de risc se menţine, băncile ar putea majora dobânzile la creditele pentru populaţie şi firme.