Proiectul, se arată în caietul de sarcini, urmăreşte îmbunătăţirea microclimatului din jurul canalului de curgere al râului Dâmboviţa prin reducerea temperaturii, modificarea umidităţii relative a aerului pe timp de vară şi reducerea gradului de poluare auto din zonele adiacente.
Plantele de râu vor avea potenţial ridicat de evapotranspiraţie şi perioadă de vegetaţie lungă. Aceste plante susţin procesele biologice prin care se influenţează microclimatul zonei adiacente.
Acesta nu este singurul proiect al ediliilor legat de Dâmboviţa. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, propune, pentru miercuri, o hotărâre de consiliu prin care Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) să înscrie malurile Dâmboviţei în cartea funciară ca proprietate a municipalităţii şi apoi să investească în ea.
Hotărârea vine după ce, într-o şedinţă trecută, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins trecerea malurilor la ALPAB, ele fiind acum în administrarea sectoarelor 3, 4, 5 şi 6. În noua hotărâre, edilul-şef al Capitalei argumentează că jardiniera Dâmboviţei aparţine de drept municipiului Bucureşti, invocând un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din 1987.
Tot noua hotărâre prevede ca, odată cu trecerea jardinierei în adminstrarea ALPAB, să fie plantaţi 2.208 de pomi în alveolele rămase libere pe malul Dâmboviţei. În total, pe malul Dâmboviţei sunt 4.603 de alveole, în 2.395 dintre acestea fiind deja plantaţi frasini, tei, platani şi salcâmi japonezi.
Primarul general a dispus recent ca firmele de salubrizare să cureţe malurile Dâmboviţei, pe motiv că acestea aparţin municipalităţii. Edilul Capitalei a mai spus că vrea acoperirea zidurilor de beton ale Dâmboviţei cu pereţi mobili, care vor urca şi vor coborî odată cu nivelul apei. „Partea verde de pe malurile Dâmboviţei ar urma să fie flotabilă, să se ridice pe măsura ce se ridica apa”, a afirmat Oprescu.
