Burgerul, cu o greutate de 142 de grame, a costat 250.000 de euro.
Degustătorii au fost o austriacă „cercetătoare a tendinţelor culinare” şi un scriitor american autor al unei cărţi despre „gusturile de mâine”. Ei au mâncat în public acest burger creat în laborator, gătit sub ochii lor şi ai creatorului „fripturii”, un cercetător olandez de la Universitatea din Maastricht, Mark Post.
Verdictul: „gust destul de intens”, „textură similară” şi un aspect general asemănător cărnii de vită, în ciuda unei lipse vizibile de „grăsime”, au spus cei doi voluntari, care nu şi-au terminat gustarea, în ciuda preţului exorbitant.
Mark Post, care a gustat şi el o bucăţică în timpul evenimentului, difuzat online, a concluzionat că acesta a fost un „prim pas” bun pentru burgerul lui, supranumit „Frankenburger” de presa britanică.
Alături de echipa sa, cercetătorul a avut nevoie de şase săptămâni pentru a crea „friptura” pornind de la celule suşă de vacă, cultivate în laborator. Au adăugat pesmet, sare, praf de ou, suc de sfeclă roşie şi şofran pentru a obţine o culoare „naturală”.
Maestrul bucătar Richard McGowan a declarat că a pregătit burgerul în mod obişnuit, cu ulei de floarea soarelui şi unt, într-o tigaie.
Dacă, pentru moment, procesul de fabricare complex fac din acest burger o afacere exorbitantă, tehnologia poate oferi în viitor soluţii care pot rezolva „probleme majore pentru planetă”, spun creatorii „fripturii”, care se aşteaptă să fie comercializată în circa zece ani. Tehnologia ar permite soluţii pentru alimentarea populaţiei în creştere, având în vedere că Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO) arată că este necesară o creştere a producţiei de carne, de la 229 de milioane de tone în 1999-2000 la 465 de milioane de tone în 2050.
Asociaţia pentru apărarea drepturilor animalelor PETA a subliniat şi ea că această carne sintetică ar însemna sfârşitul „bateriilor de pui, al abatoarelor etc”.
Mark Post mai spune că această carne creată în laborator ar fi mai ieftină şi ar fi obţinută fără ca nimeni să sufere. „Din punct de vedere ecologic şi etic, tehnologia in vitro nu prezintă decât avantaje”, spune acesta, care dă asigurări că le-ar oferi fără ezitare copiilor lui o astfel de friptură, pentru că nu vede de ce ar fi mai nocivă decât cea normală, întrucât, „în fond, nu este vorba decât de carne normală”.
Printre critici s-a numărat Tara Garnett, director al departamentului de cercetare a alimentelor de la Universitatea Oxford, care spune că problema nu este de a obţine mai multă hrană, ci de a schimba sistemul de aprovizionare şi preţul alimentelor.
Sergey Brin, cofondator Google, care a finanţat proiectul lui Mark Post, crede, în schimb, că „poate transforma lumea”. „Suntem, în mare, în faţa a trei scenarii: devenim vegetarieni toţi, dar nu cred acest lucru. Închidem ochii şi vom avea probleme de mediu. Încercăm ceva nou”, a spus acesta, într-o înregistrare video difuzată în debutul evenimentului de luni, de la Londra.
