Comisia a prezentat principalele puncte ale folosirii banilor din fonduri structurale în 2011, România aflându-se printre ţările care beneficiază din august de o suplimentare temporară a procentului de co-finanţare. Plăţile făcute până acum României reprezintă 16, 5 % din suma disponibilă din perioada 2007-2013, în contextul în care media europeană este de peste 33 %. Dupa cum transmite de la Bruxelles Carmen Valica, executivul european acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii atragerii de fonduri europene în România şi Bulgaria.
Solicitările de finanţare pentru fonduri structurale mai pot fi trimise până la sfârşitul lui 2013. Decontarea se va face, în general, până la sfârşitul lui 2015. În opinia Comisiei Europene, actuala criză economică atribuie o importanţă sporită banilor disponibili în bugetul de coeziune pentru 2007 – 2013 prin trei fonduri: cel european de dezvoltare regională, cel social şi cel de coeziune, iar anul trecut s-a înregistrat o creştere a plăţilor făcute statelor membre faţă de 2010. Chiar şi aşa, un sfert din bugetul total, de aproape 350 de miliarde de euro, disponibil pentru această perioadă, nu se regăseşte încă în vreun proiect.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, urmează să menţioneze potenţialul de creştere economică şi creare de locuri de muncă oferit de aceste fonduri la Consiliul informal al liderilor europeni programat pentru luni. Obiectivul fondurilor structurale şi de coeziune este reducerea diferenţelor dintre statele membre. De exemplu, România primeşte prin programul pentru mediu peste 4,5 miliarde de euro din două fonduri, cel de dezvoltare regională şi cel de coeziune. Bugetul total al programului este de 5,6 miliarde de euro. Apoi, programul menit să creeze 15.000 de locuri de muncă, până la sfârşitul lui 2015, are alocate din partea Uniunii 3,7 miliarde de euro sau cel pentru transporturi, 4.5 miliarde
