Despre Alin Burcea s‑ar putea spune multe lucruri, numai că e un corporatist nu. Râde mult, vorbește mult, gesticulează mult. Are blog personal, iar agenția al cărei proprietar este din 1990 are un site pentru turismul de leisure, un site pentru turismul de afaceri, plus pagină pe Facebook. Alin Burcea însuși apare în ultimele reclame pe care oricine le poate vedea pe Internet, promovând circuitele organizate de agenție în Japonia sau vacanțele de familie în Antalya. „Ceea ce mi‑am dorit întotdeauna, iar asta ţine și de personalitatea mea, este să fim mereu altfel”, spune Burcea, mărturisind că el crede în puterea online‑ului, în marketing și brand personal. Și în egală măsură în faptul că „trăim într‑o lume stresată, așa că oamenii trebuie să se distreze”. De aceea încearcă să facă lucruri serioase într‑o manieră amuzantă.
Un lucru se poate spune cu certitudine: înțelege cât de importantă este imaginea. Fie că este vorba de imaginea unui om de afaceri, fie că este vorba de imaginea unui politician. Căci Alin Burcea este hotărât să revină pe scena politică – mai exact, la Ministerul Turismului, acolo unde a mai fost și în intervalul 2001–2002, în guvernul Adrian Năstase.
Ambițiile politice nu i‑au dispărut niciodată. Însă businessul a fost până acum mai important, pe de o parte, iar pe de alta partidul care îl susține (PSD/USL) nu a mai fost demult la guvernare. Numele partidului, spune el, nu contează. „Dacă mâine ar veni la guvernare un partid care ar reuși să producă o creștere economică de 15%, toată lumea l‑ar susține, indiferent care ar fi acel partid“, crede omul de afaceri.
Numele nu contează.
Burcea se ferește să‑i critice pe cei care au ocupat funcții importante în ministerul de resort în ultimii ani. Spune însă, uitându‑se la cifre, ca un om învățat să se uite în primul rând la asta, că la un buget sensibil mai mare – 216 milioane lei în 2010 față de doar 30 milioane lei în 2008 – turismul românesc contribuie cu doar 1,9% la PIB. Pentru comparație, turismul din Grecia a contribuit în 2010 cu 15,3% în PIB, conform datelor Association of Greek Tourism Enterprises. Dacă ne uităm doar la situația din industria turistică, grecii par să nu aibă în vocabular cuvântul „criză“. Conform datelor aceleiași asociații, 258.000 de români și‑au petrecut vacanța în Grecia în 2010. În plus, spune Burcea, ultimii doi ani au adus o scădere de 28% a numărului de turiști în România și concomitent o creștere a numărului de turiști români în Austria sau Bulgaria. Austria, de altfel, și‑a fixat ca obiectiv atingerea unui număr de un milion de turiști români pentru următorii ani și investeşte corespunzător. „Anul acesta, o asociație a nouă regiuni austriece a investit în promovare în România peste 250.000 de euro.“ Cifra spune ceva despre planurile serioase ale austriecilor, dar și despre potențialul pe care îl are turismul de iarnă pe o piață ca a României. Cei 276.000 de români care au călătorit anul trecut în Austria – în creștere cu 5,5%, potrivit Oficiului Național de Turism al Austriei – au cheltuit în medie 750 de euro, România fiind pe locul 14 în topul celor mai importante piețe pentru Austria. Pentru comparație, alți 250.000 de români și‑au petrecut vacanța în Bulgaria.
Cine iubește România?
„România nu există ca brand turistic în mințile românilor“, spune supărat Alin Burcea, care susține că bugetele de promovare au fost folosite discreționar și clientelar, fără rezultate și ratând constant atragerea turiștilor autohtoni. „Lipsesc măsurile de stimulare a industriei turistice, iar legea turismului încă își așteaptă promulgarea. Programul pentru turism al noului guvern îmi pare confuz“, crede Burcea. Omul de afaceri propune revitalizarea turismului prin „creșterea de zece ori a taxelor şi impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate şi nemodernizate. Astfel, cei care le‑au cumparat și le‑au lăsat în paragină vor fi obligați fie să investească în ele, fie să le vândă“. Plajele trebuie la rândul lor concesionate hotelurilor, nu unor terți care le subcontractează. Alin Burcea mai susține că în ultimii trei ani, datele statistice și creșterile raportate de MDRT nu au avut nici o legătură cu realitatea din teren. „Ministerul anunță creșteri, dar noi, în hoteluri și la agenții, avem scăderi. Iar când cifrele nu sunt confimate, este invocată evaziunea fiscală de 40%“, spune omul de afaceri. „Cel mai important lucru pentru noi este aducerea de turiști străini. Incoming‑ul este ținta numărul unu în viziunea noastră pentru guvernarea ce va veni, pentru că sunt bani noi care intră în economie. Incoming‑ul este cea mai curată formă de export – exportăm aer, soare, mâncare, băutură, distracție“, crede omul de afaceri. Ce mai propune Burcea? Să existe stimulente și sprijin pentru agențiile care aduc turiști străini în România, să existe un buget și un program de promovare a României pentru turiștii autohtoni, să se rezolve problema transportului către litoral, să se închirieze plajele către hotelieri. La acestea se adaugă scutirea de impozit pe profit, pe o perioadă de cinci ani, a investițiilor noi în turismul balnear și pentru o perioadă de trei ani în ceea ce privește infrastructura de agrement, completează Burcea. Tarife speciale ale Tarom pentru cursele pe litoralul românesc sunt o altă țintă a sa, pentru că acum „e mai ieftin pentru un clujean să ia avionul până la Mallorca decât până la Năvodari.
„N‑am să încetez niciodată în a susține că, alături de agricultură, turismul este industria căreia ar trebui să‑i acordăm o mare atenție, deoarece cred că ea reprezintă una dintre ramurile care pot salva România din situația economică în care se află“– George Copos
Nu este un program perfect, cu siguranță, dar este singurul care există în acest moment. Și este totuși un program concret, adică exact ceea ce vrea să vadă Radu Enache, proprietarul lanțului hotelier Continental: programe concrete care să ajute industria în care activează, adică cea de turism și hoteluri. „Eu nu fac politică, nu mă interesează nici un partid, nici cele noi, nici cele vechi. Ceea ce mă interesează este să văd programe la care eventual eu să pot contribui cu sugestii sau amendamente“, spune Enache. Omul de afaceri precizează că singurul partid politic din România care a venit și i‑a prezentat un program concret pentru industria sa a fost PSD. „A fost o conferință acum două săptămâni, înaintea Târgului de Turism, unde reprezentanții PSD au făcut această prezentare. Avea și unele minusuri dar era totuși un material de o anumită consistență“, adaugă antreprenorul. Enache ar fi foarte mulțumit dacă partidele i‑ar prezenta răspunsuri clare la câteva întrebări care îl preocupă de mult timp: cum să atragem turiști străini în România, cum rezolvăm problema infrastructurii și cum reducem munca la negru în industria turistică, fenomen care lui personal îi afectează businessul „într‑un hal fără de hal“.
O misiune dificilă.
Revenind la misiunea lui Alin Burcea, ea este una destul de dificilă. Industria turistică este destul de fragmentată, considerată aproape întotdeauna „Cenușăreasa“, lipsită de statistici, dar plină de orgolii, în plină schimbare din cauza crizei dar și datorită influenței din ce în ce mai puternice a online‑ului. Și foarte probabil, în cazul în care situația se va îmbunătăți, va deveni ținta marilor jucători străini care vor dori să intre pe piața locală.
Însăși afacerea lui Burcea a trecut prin momente grele, ca urmare a investițiilor imobiliare – apartamente pe litoral și nu numai, hotelul Stil din București – făcute de acesta în anii 2007–2008. Paralela 45 nu mai este în prezent în topul primelor cinci agenții de turism, însă antreprenor se numește, până la urmă, cel care supraviețuiește în orice condiții.
„Anul acesta îmi termin de plătit toate datoriile“, spune Burcea, recunoscând că nu a fost prea inspirat și nici nu mai riscă a doua oară în domeniul imobiliar, deși mai are proiecte. Estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 35 de milioane euro, din care circa 6 milioane euro vor fi generate de lanțul de magazine pentru copii Chicco.
Este prudent în general în acest an, și pentru că este unul electoral, și pentru că este unul de criză. „Nu e un an liniar… și părerea mea e că omorâm poporul cu televizorul. Dacă apare președintele și zice că va da afară 120.000 de oameni lumea se sperie. E o atitudine opusă celei din SUA: la câteva luni de la atentatele din 11 septembrie 2001, președintele Bush a ieșit și le‑a spus americanilor să zboare…“, își amintește Burcea.
Cât despre români, deocamdată merg bine destinațiile clasice – Bulgaria, Turcia, Spania și Grecia – și se remarcă o tendință de revenire atât la destinațiile exotice cât și la cele preferate de români în perioada comunistă. De asemenea, omul de afaceri mizează în acest an pe circuite, dar și pe litoralul românesc, pe care l‑a avut în ofertă la începuturile afacerii sale, l‑a scos apoi, pentru a‑l reintroduce anul trecut. „În general, lumea stă în expectativă, iar noi trebuie să avem mare grijă la costuri – ceea ce până în 2007 nu am făcut“.
Că rolul pe care și‑l asumă Burcea nu este deloc ușor o spune și Paul Mărășoiu, directorul firmei de consultanță Peacock Hotels, care deține drepturile de franciză pentru brandul Golden Tulip și care a fost anul trecut, la rândul său, secretar de stat în MDRT. Din cauza unor probleme de sănătate, el a renunțat la funcție după câteva luni. Om cu 30 de ani de experiență în turism, Mărășoiu este de părere că atât timp cât industria nu se va uni în jurul unei asociații patronale, nu are șanse să‑și facă vocea auzită de către guvernanți. Și dacă ar fi să alcătuim o listă de cu lucruri „de făcut“, un alt punct, pe lângă cel anterior, ar fi implicarea mai mare a autorităților locale, așa cum s‑a întâmplat în Constanța, unde, chiar dacă primarul este unul controversat, a făcut totuși multe lucruri, iar diferența dintre Mamaia și restul stațiunilor e evidentă. Este ceea ce Paul Mărășoiu încearcă să facă în zona Bran, care din cauza construcțiilor masive și a lipsei de promovare, nu mai este atât de atrăgătoare pentru turiști cum era odată. Mărășoiu mai spune că România este foarte interesantă pentru turiștii străini, care vin mai ales în Transilvania, și că dacă sistemul ar fi bine pus la punct, industria turistică ar putea avea venituri pe măsura potențialului său.
Și omul de afaceri George Copos, proprietarul Ana Hotels, consideră că turismul ar putea aduce la bugetul de stat venituri considerabile. Potrivit acestuia, 20% din produsul intern brut local ar putea fi asigurat de industria ospitalității, fie că vorbim aici despre unități de cazare sau restaurante. Proprietarul grupului de firme Ana Hotels considera, încă de acum câțiva ani, că o idee bună ar fi introducerea în industria restaurantelor a unei taxe pe valoarea adăugată de 9%, deoarece evaziunea fiscală din industrie este ridicată. Afirmațiile rămân valabile și azi, pentru că, din păcate, situația din industrie este neschimbată. Patronatele încearcă, de trei ani, să promoveze o nouă lege a turismului.
George Copos are, ca și Alin Burcea, experiența omului de afaceri devenit politician – a fost vicepremier în 2006, în guvernul Călin Popescu Tăriceanu. Și din discursurile celor doi nu lipsesc niciodată sfaturile pentru actualii guvernanți, laolaltă cu amintirile din perioada de la guvernare, precum și referirile permanente la domeniul favorit. „N‑am să încetez niciodată în a susține că, alături de agricultură, turismul este industria căreia ar trebui să‑i acordăm o mare atenție, deoarece cred că ea reprezintă una dintre ramurile care pot salva România din situația economică în care se află“, crede el. Copos este ferm convins că România are un potențial turistic unic. Puține țări din lume, spune el, au oportunități atât de bune pentru turism montan, turism estival, turism în deltă, la câmpie, în zone submontane ș.a.m.d. „Avem peisaje mirifice, aer curat, ape pentru toate gusturile. Având în vedere aceste considerente, am convingerea că turismul ar trebui abordat de către administrația centrală ca o ramură economică de interes național, care, alături de agricultura orientată spre produse ecologice, reprezintă o opțiune deloc neglijabilă pentru prosperitatea României“, spune el.
Din păcate, în ultimii ani, turismul a părut că nu se numără printre prioritățile guvernanților. Partidul care va pune turismul în topul priorităților își va atrage susținerea întregii industrii. În consecință, în timp ce partidele mari par că‑și pierd orice urmă de credibilitate și direcție, scena politică începe să fie populată cu formațiuni noi și cu oameni noi, mulți dintre ei fără nici un fel de experiență de politicieni – antreprenori, intelectuali, ingineri, avocați, medici și alți profesioniști din diverse domenii – toți dornici să contribuie cumva la îmbunătățirea situației țării.
