Astfel, anchetatorii cer emiterea unor mandate de arestare de 29 de zile pentru Semseddin Daskiran şi Suleiman Memitanly (administratorii laboratoarelor), Mohamad El-Rifai, Muteba Kanda, Kamai Osman, Monica Ursu (medic specialist obstetrică şi ginecologie), Mihaela Liliana Ivaşcu, Corina Gabriela Iancu (medic endocrinolog), Melania Pandrea, Ana-Maria Baciu, Sergiu Bârsan (medic cardiolog), Dana Buduluca, Călin Dănuţă, Ioana Coconeanu, Bogdan Ioan Coculescu, Irina Cristea, Mihaela Cristea, Valentina Drăguşin (asistent), Alina Eremia, Ileana Gheorghe, Mihaela Gheorghiu, Luiza Ilioiu, Marana Anda Iosup, Rodica Lazăr Contes (medic pediatru), Teodora Marin, Rodica Matei, Maria Munteanu, Aura Nimigean, Viorel Ordeanu, Mihaela Pană, Corina Patazi, Mihai Stanciu, Crenguţa Şerboiu (medic specialist radiologie), Anca Telguţă, Monica Toca şi Vasile Bugarin.
Cele 37 de persoane au fost duse deja la Tribunalul Bucureşti, însă şedinţa de judecată se desfăşoară cu dificultate, având în vedere numărul mare al inculpaţilor.
Parchetul şi Poliţia Capitalei au efectuat vineri dimineaţă 44 de percheziţii domiciliare în acest caz, fiind ridicate buletine de analize, registre medicale, dar şi aproximativ 25.000 de euro de la domiciliile unor medici acuzaţi de procurori că au eliberat circa 14.000 de bilete de trimitere false în baza cărora două laboratoare procesau analizele emise pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau, deşi au fost consultaţi, nu li s-a recomandat efectuarea unor investigaţii medicale.
Procurorii susţin că medicii primeau pentru biletele false pe care le emiteau aproximativ 10% din contravaloarea analizelor care ar fi trebuit realizate, iar restul sumei intra în contabilitatea celor două laboratoare din Capitală, prejudiciul adus CNAS fiind de 500.000 de euro.
Biletele completate de medic sau asistentul său erau înmânate unor angajaţi ai laboratoarelor şi înaintate ulterior spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, potrivit Parchetului Capitalei.
Aproximativ 70% din activitatea celor două laboratoare de analize consta în operaţiunile fictive descrise.
„Laboratoarele efectuau şi anumite analize reale, însă analizele reale erau defectuoase în sensul că foloseau reactivi vechi, chiar expiraţi. Au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar buletinele de analize au fost întocmite în mod fictiv deoarece nu mai erau reţinute aceste probe biologice. Au existat situaţii în care persoane care aveau afecţiuni grave, chiar boli incurabile, au primit nişte buletine de analiză fictive în condiţiile în care probele fuseseră pierdute. Se făceau analize obişnuite, de sânge, chiar ecografii, analize de rutină, pe care le fac cele mai multe persoane”, a declarat procurorul Bogdan Staicu.
