Sorin Ovidiu Vîntu este încarcerat din 21 iunie, după ce a fost condamnat definitiv la un an de închisoare pentru că l-a şantajat pe Sebastian Ghiţă.
Pe 24 mai, Parchetul General anunţa că a redeschis dosarul FNI şi l-a pus sub acuzare de Sorin Ovidiu Vîntu.
Anchetatorii susţin că omul de afaceri l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracţiunea de delapidare săvârşită în dauna FNI şi i-a înlesnit acestuia săvârşirea infracţiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală şi să nu execute pedeapsa, precum şi de a tăinui sumele de bani obţinute.
Ulterior săvârşirii faptelor menţionate, Vîntu a dobândit şi a deţinut, direct sau prin persoane fizice şi juridice pe care le controla, sume de bani şi alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Nicolae Popa şi din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna FNI, cunoscându-le provenienţa.
De asemenea, Vîntu a efectuat mai multe operaţiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracţiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.
Cercetările efectuate au stabilit că Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane dolari la data prăbuşirii FNI.
Totodată, în baza probelor administrate până în prezent, a rezultat ca Nicolae Popa a acţionat sub coordonarea lui Vîntu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat FNI.
Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator ori asociat majoritar, Vîntu a utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile.
Rezultă că din anul 2003 şi până în prezent Vîntu a deţinut bunurile provenite din delapidarea şi din înşelarea FNI şi le-a introdus într-un mecanism economico-financiar complex, transferând succesiv numeroase bunuri imobile între proprietarii pe care îi controla.
Pe 19 iulie, procurorii au extins cercetările pe numele lui Vîntu, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
Procurorii au stabilit că, după ce în perioada 1999-2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI, a utilizat aceste sume la achiziţionarea unor bunuri imobile, altele decât cele reţinute în starea de fapt din rezoluţia de începere a urmăririi penale.
De asemenea, materialul probator administrat după începerea urmăririi penale demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC Imobiliar Network 2002 SA, societate controlată de Vîntu, au fost închiriate pentru diferite sume de bani.
„În raport de starea de fapt descrisă, probele au relevat faptul că învinuitul Vîntu a săvârşit aceleaşi infracţiuni şi în privinţa acestor bunuri şi este necesar a se dispune extinderea cercetărilor pentru faptele noi constatate în sarcina sa. În aceste condiţii, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reţinute în starea de fapt iniţială – respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei provenită din infracţiunea de înşelăciune -, şi alte sume mari de bani. Astfel, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că şi suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracţiunile săvârşite, adică peste 5,47 milioane USD la data prăbuşirii FNI, respectiv sumele de 278.034 USD şi 786.060 euro, provenite din chirii”, se arăta într-un comunicat al Parchetului General difuzat pe 19 iulie.
