Congresul de neurologie din acest an, care se desfăşoară între 15 şi 18 mai la Bucureşti, în organizarea Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, are ca temă principală „Bariera hemato-encefalică în bolile neurologice”.
„Bariera hemato-encefalică se referă la acea structură esenţială pentru existenţa noastră care se realizează între sânge şi ţesutul cerebral. Acea barieră prin care trebuie să treacă toate substanţele din sânge către creier, oxigen, glucoză şi tot ceea ce are creierul nevoie pentru o bună funcţionare şi o bună structură, acea barieră prin care creierul trebuie să elimine toţi produşii de metabolism şi, nu în ultimul rând, acea barieră prin care medicamentele pe care le folosim în tratamentul afecţiunilor cerebrale trebuie să treacă pentru ca ele să-şi facă efectul. Altfel, e iluzoriu să ne gândim că tot ceea ce înghiţim ajunge în sistemul nervos central. Este o componentă extrem, extrem de importantă pentru înţelegerea tuturor bolilor sistemului nervos central şi a modalităţii terapeutice”, a spus medicul.
Prof. dr. Ovidiu Băjenaru a evidenţiat că prin alegerea acestui subiect şi dezbaterea lui în cadrul forumului ştiinţific se va atrage atenţia medicului practician asupra unor aspecte la care fiecare în activitatea sa de zi cu zi este obligat să se gândească în momentul în care diagnostichează şi mai ales când tratează afecţiunea sistemului nervos central.
Referindu-se la colaborarea dintre Societatea de Neurologie din România şi Societatea de Medicină Internă din România, acesta a punctat că este una dintre cele mai vechi şi mai stabile.
„Simpozionul comun care va avea loc va aborda problema bolilor vasculare, care sunt ucigaşul numărul 1 în România. Din recentul raport publicat de Ministerul Sănătăţii referitor la evaluarea stării de sănătate reiese că 52,8% din mortalitatea în populaţia românească este dată de bolile vasculare, care, dacă ne uităm la structura lor, înseamnă jumătate boală coronariană, jumătate accidente vasculare cerebrale. Din păcate, aceste două afecţiuni sunt nişte puncte finale, la care se ajunge printr-o serie de factori de risc care înseamnă diabet, obezitate, fumat, dislipidemie, hipertensiune arterială, care, izolat, sunt discutate de diferite alte specialităţi. În realitate, nevoia colaborării interdisciplinare este esenţială pentru conceperea, dezvoltarea unui program real şi coerent de prevenţie a bolilor vasculare, care va fi singura modalitate de reducere a mortalităţii”, a detaliat medicul.
Privitor la frecvenţa accidentului vascular cerebral, prof. dr. Ovidiu Băjenaru a arătat că aceasta este de aproximativ 3% – 4% în populaţia generală, dar la populaţia cu risc crescut înseamnă mult mai mult.
Pentru a evita aceste boli neurologice, specialistul a accentuat asupra necesităţii de a conştientiza, de a depista factorii de risc, precum şi a prezentării la medic.
„Controlul medical precoce este cheia ameliorării stării de sănătate. Asta trebuie să înţelegem din copilărie. Trebuie să fie nişte programe educaţionale reale şi să reuşească să trezească interesul încă de la vârsta şcolară, pentru a înţelege că trebuie mers la medic pentru controale periodic. Să aibă o alimentaţie corectă, să facă mişcare, să evite supragreutatea, să-şi depisteze precoce tensiunea, pentru că cel mai frecvent factor de risc este hipertensiunea arterială. Să nu neglijeze tensiuni aşa-zis puţin mai mari, asta înseamnă mari şi riscul este la fel de mare. O tensiune mai mare înseamnă, conform ultimelor norme, ce este peste 130 ca maximă şi 80-85 ca diastolică”, a precizat prof. dr. Băjenaru.
Pentru ca persoanele vârstnice să-şi menţină capacitatea intelectuală, el recomandă o viaţă cât mai activă atât fizic, cât şi intelectual, în funcţie de capacităţile fiecăruia.
„În raport cu deteriorarea cognitivă şi întârzierea debutului bolii Alzheimer, activitatea intelectuală este factor de protecţie pentru manifestarea bolii Alzheimer”, a subliniat medicul.
El recomandă pentru menţinerea plasticităţii cerebrale, a unei dinamici cerebrale foarte bune, cititul, dezvoltarea activităţilor de tip hobby.
Privitul la televizor, din punctul de vedere al prof. dr. Băjenaru, nu face parte dintre activităţile recomandate, fiind un factor de agresiune, şi nu de protecţie.
„Televiziunea este un mare progres, dar important este conţinutul emisiunilor. Sunt recomandate emisiuni care să ne solicite din punct de vedere intelectual şi cultural, dintr-o diversitate de domenii. Computerul trebuie utilizat nu foarte mult timp, pentru informare corectă. Din punctul meu de vedere, ca medic , internetul în general este ceva ce pacienţilor le face mai mult rău decât bine, pentru că cele mai accesibile site-uri nu conţin informaţia medicală corectă ştiinţific şi de multe ori întâlnim rezistenţe la un tratament corect, la un diagnostic corect, pentru că informaţia de pe internet le spune altceva pacienţilor. La multe congrese internaţionale sunt dezbateri pe această temă şi concluzia generală este că, din nefericire, accesul la internet aşa cum este în momentul de faţă din punct de vedere medical constituie mai degrabă un factor de agresiune, şi nu de protecţie, cel puţin din punct de vedere neurologic şi psihiatric”, a reliefat prof. dr. Ovidiu Băjenaru”.
