Economia este prinsă în cleştele reducerii consumului, mai ales prin reticenţa firmelor de a face noi angajări, noi investiţii care să dea un imbold economiei, spune economistul Nouriel Roubini. Toată lumea încearcă să îşi creeze rezerve pentru cazul în care economia intră într-o nouă pantă descendentă, companiile stau pe munţi de cash.
“Afacerile nu fac nimic acum, nu ajută economia, există aceste riscuri care îi fac nervoşi. Se plâng că nu investesc pentru că există exces de capacitate, că nu angajează pentru că nu există suficientă cerere, suficient consum final. Dar aici există şi un paradox. Dacă nu angajezi muncitori, nu există suficiente venituri ale muncitorilor, nu există suficientă încredere a consumatorilor, nu există suficient consum, nu există suficientă cerere finală”, a declarat Rubini într-un interviu pentru The Wall Street Journal.
Sistemul capitalist este aproape de a intra într-o buclă autodistructivă, în care fiecare încearcă să se salveze, spre detrimentul interesului general.
„În ultimii 2-3 ani această situaţie s-a înrăutăţit. Am avut o redistribuţie masivă a veniturilor din piaţa muncii către capitaluri, din salarii către profituri, inegalitatea în venituri şi averi a crescut. Tendinţa firmelor de a cheltui e mai redusă decât cea a populaţiei, şi companiile îşi permit să economisească mai mult decât populaţia. Redistribuţia veniturilor şi averii fac problema lipsei de cerere agregată chiar şi mai rea.
Karl Marx avea dreptate, la un moment dat, capitalismul se poate autodistruge. Nu poţi să muţi veniturile din muncă către capital fără să ai un exces de capcacitate şi o lipsă a cererii agregate. Asta se întâmplă. Credeam că pieţele funcţionează, dar nu funcţionează. Este un proces autodistructiv”, spune economistul.
Nu suntem exact încă în această fază. Dar riscul de depresiune economică globală există şi Roubini îl plasează la 50% în acest moment.
Există prea multă datorie a mediului privat şi a celui guvernamental. Din datorie nu poţi să ieşi decât prin economisire, într-o creştere economică puternică sau prin metoda periculoasă a inflaţiei, spune Roubini. Dar, dacă nu reporneşte consumul populaţiei şi firmelor, atunci rişti să rămâi în recesiune.
În SUA, însă, nu există creşterea economică puternică iar consumul populaţiei nu creşte. Există însă “sectorul imobiliar zombie şi băncile zombie”. Băncile sunt şi cele mai mari riscuri pentru economie, pentru că sunt mai mari şi mai greu se salvat. „Am putea avea un Lehman la puterea a 2-a”.
Faptul că Fed a anunţat că va ţine dobânzile aproape de zero până în 2013 nu va ajuta prea mult economia, spune Roubini. El se aşteaptă ca Bernanke să anunţe un nou program de quantitative easing, şi apoi încă unul, şi încă unul. Politica monetară nu va putea elimina riscul ca economia să intre într-o nouă recesiune. Totuşi, economistul crede că banii nou apăruţi nu vor crea prea multă inflaţie, pentru că vor ajunge din nou la Fed, ca rezerve în exces ale băncilor.
Mai mult, măsurile de austeritate vor împinge ţările mai adânc în recesiune. Inclusiv ţări ca Marea Britanie, Franţa sau SUA, ţări care nu şi-au pierdut încă accesul la pieţe, dar pe care există o presiune imensă. Economistul crede că pe termen scurt aceste ţări ar trebui să dea un imbold economiei prin deficite mai mari şi să vină cu o strategie pe termen mediu şi lung care să promită reducerea gradului de îndatorare, după ce economia intră într-un ciclu de creştere.
Până ca apele să se limpezească, Roubini spune că îşi ţine banii în cash şi că îşi sfătuieşte clienţii să evite activele riscante. El crede că aurul este bun pentru hedging în această perioadă de incertitudine economică, în plus este şi un antidot la inflaţie, deşi vede riscuri limitate în această ultimă direcţie.
