Deficitul bugetar prognozat pentru sfârşitul anului este de 8,1% din PIB, adică peste 40 miliarde de lei, dintr-un total de 497,3 miliarde de lei. La o dobândă medie de 10%, costurile cu dobânzile ajung la patru miliarde de lei. La o marjă de profit a băncilor de două puncte procentuale se obţin aproximativ 800 milioane de lei, echivalentul a 185 milioane de euro. Practic, doar din finanţarea statului, băncile ar putea câştiga mai mult cu 50 de milioane faţă de cea mai recentă estimare, realizată de UniCredit. Astfel, capitalizarea indirectă pe care statul o face ajută sistemul bancar să încheie anul cu profit, în ciuda deteriorării semnificative a calităţii portofoliului de credite, care înregistrează o rată de neperformanţă de peste 18%, faţă de una de 10,1% în septembrie 2008. Procentele reprezintă ponderea creditelor încadrate în categoriile pierdere, îndoielnic şi substandard în total împrumuturi.
Creditele clasificate ca pierderi reprezentau, la finele lunii septembrie, 8,5% din totalul împrumuturilor, potrivit datelor prezentate de prim-viceguvenatorul BNR. Cu alte cuvinte, creditele neperformante din această categorie totalizează aproape 17 miliarde de lei, adică aproximativ patru miliarde de euro. Soldul creditului neguvernamental se situa la finele lunii septembrie la 198,9 miliarde de lei.
"Împrumuturile din categoria standard deţineau o cotă de 60,6% din total, faţă de 66,4% în septembrie 2008, ceea ce arată că a existat o trecere spre categoriile mai riscante, îndeosebi asupra celor clasificate îndoilenic şi pierdere", a arătat Florin Georgescu.
Potrivit acestuia, împrumuturile incluse în categoria îndoielnice deţineau o cotă de 2,8% din soldul creditelor de la finele primelor nouă luni ale anului, faţă de un nivel de 1,2% înregistrat în perioada similară din 2008. În ceea ce priveşte creditele substandard, acestea reprezentau 7,4% în septembrie 2009, faţă de o pondere de 5,3% în aceeaşi lună a anului trecut.
Prim-viceguvernatorul BNR a arătat că expunerea celor nouă grupuri bancare, semnatare ale acordului de la Viena, s-a redus în intervalul martie-septembrie 2009 cu 700 milioane de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 2% faţă de luna martie 2009. Georgescu a subliniat că, în cadrul întâlnirii programate pentru 18 noiembrie la Bruxelles între reprezentanţii celor nouă bănci, ai BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional, se va solicita reconfirmarea angajamentelor iniţiale. "Băncile semnatare s-au comportat corect şi au respectat angajamentele. Expunerea totală s-a redus, însă variaţia este mică. Băncile care şi-au redus expunerea au considerat că nu dispun de suficiente instrumente de plasament atractive pe piaţa internă. În ceea ce priveşte reducerea expunerii, nu este o sumă foarte mare, dimpotrivă, unele instituţii au o expunere mai ridicată", a spus Georgescu. În urma primei întâlniri de la Viena, din luna martie, nouă mari grupuri financiare s-au angajat în faţa CE, FMI şi BNR să susţină operaţiunile de pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România. Cele nouă grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale,
Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.
O parte din discuţiile din martie s-au concretizat în mai, când a avut loc o a doua întâlnire, în acelaşi format, la Bruxelles, unde băncile au promis că îşi vor menţine expunerea pe România la nivelul de la finele lunii martie 2009. Acordul dintre băncile româneşti şi BNR este însă doar un "gentlemen’s agreement".
Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, provizioanele constituite de băncile din România au ajuns în august la 12,85 miliarde de lei, în creştere cu 69,4% de la începutul acestui an. Aproximativ 85,5% din valoarea provizioanelor, respectiv 10,99 miliarde de lei, erau constituite pentru creditele clasificate ca pierdere, adică acele împrumuturi cu restanţe de peste 90 de zile. La aceeaşi dată, provizioanele pentru creditele clasificate ca îndoielnic însumau 511,7 milioane de lei. Prim-viceguvernatorul BNR spune că băncile au o solvabilitate de peste 13%, în condiţiile în care se impune un nivel minim de 8%.
