„Ne-au scăzut provizioanele foarte mult. Cel mai important impact s-a observat la corporate, unde costul riscului a scăzut cu 50% faţă de anul trecut. S-au mai şi eliberat din provizioanele constituite anii trecuţi, când am avut o politică foarte prudentă. Un exemplu este Doosan IMGB, unde compania a închis creditul. Pe partea de retail provizioanele sunt similare celor de anul trecut. Dar şi la retail suntem sub piaţă, cu mai puţin de 5% la credite ipotecare şi sub 10% la creditele de consum. Mai avem şanse să eliberăm anumite provizioane, dar nu se ştie dacă în acest an. Diferenţa faţă de 2009 şi 2010 este deja foarte mare pe corporate”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu.
Portofoliu de credite al băncii a urcat cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde lei, în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar economiile şi depozitele au înregistrat, de asemenea, un avans de 2%, ajungând la 9,245 miliarde lei.
Negriţoiu a explicat că economisirea a rămas în urmă din cauza lipsei oportunităţilor de plasament în moneda naţională, în condiţiile în care dobânzile încă înalte la depozite sunt mai mult o recompensă pentru fidelitatea clienţilor.
Activele băncii au urcat în iunie la 12,44 miliarde lei, cu 6% peste nivelul din iunie 2010. Potrivit standardelor româneaşti de contabilitate, ING a realizat în primul semestru un profit net de peste 60 de milioane lei.
Potrivit unui comunicat al băncii, ING Bank şi-a menţinut poziţia de lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului recurent de „Customer Satisfaction”, realizat de AC Nielsen în noiembrie -decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliul clienţilor loiali din piaţa de retail banking din România.
Negriţoiu se aşteaptă pentru a doua jumătate a anului la o creştere a bilanţului ING, dar şi a activităţii în sectorul bancar, în general.
„ING are perspective destul de bune. Vom avea creşeri şi pe corporate şi pe retail. Veniturile totale sunt puţin sub anul trecut şi s-ar putea la final să avem acelaşi nivel cu 2010, pentru că marjele s-au redus, dar profiturile vor fi semnificativ mai mari. Câştigurile sunt susţinute de reducerea costurilor şi veniturile din tranzacţii”, a continuat şeful ING.
El estimează că banca va înregistra în acest an o creştere de peste 10% a creditelor de retail. În ceea ce priveşte creditarea corporate, Negriţoiu se aşteaptă la noi finanţări, dar spune că în afară de sectorul imobiliar, unde banca nu a activat decât marginal, nu sunt ţintite domenii, ci companii performante
„Până la urmă, finanţarea are mai mult legătură cu situaţia financiară a companiilor, şi că sunt companii bune, de la activităţi industriale la servicii, firme de transport, care şi-au revenit foarte bine, telecom, care de asemenea şi-a revenit. Probabil vor mai fi afectate segmente precum distribuţia, construcţiile, retailul, auto, care deja au scăzut. Probabil şi materialele de construcţii, unde rezistă o piaţă în regie proprie, e mai mult bricolaj, o mare parte informală. Toate celelalte au dat semne că şi-au revenit. Componentele auto şi-au revenit chiar foarte mult, şi aici nu vorbimn doar de furnizorii Dacia. La fel industria de vagoane, confecţiile metalice, utilajele energetice”, a completat Negriţoiu.
El a adăugat că relativ afectată rămâne şi industria farma, mai degrabă din cauza impactului politicului, pentru că nu se ştie cum vor fi tratate operaţiunile.
ING Bank face parte din ING Group, şi are în România operaţiuni pe piaţa bancară, a asigurărilor şi fondurilor de pensii. Holdingul deţine şi ING Verzekeringen, care desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor de asigurări ale grupului.
