“Pentru 2010 devine din ce in ce mai probabilă o contractare a PIB-ului cu aproximativ 3% şi cu 1% în 2011. O revigorare a creşterii economice este preconizată de-abia pentru anul 2012. Ea va fi datorată intensificării investiţiilor şi consumului, însă riscurile pe termen scurt rămân sporite semnificativ.
Corelat cu incertitudinile politice, profilul de creştere economică mult mai slabă decât cea preconizată, implică o probabilitate redusă ca România să aibă deficitul bugetar de circa 3% din PIB până în 2015. Prin urmare, obiectivul privind intrarea României în zona euro se va realiza în cel puţin cinci ani de acum înainte, sau chiar mai mult decât atât, dacă anul viitor urmează să asistăm la o criză mai profundă” se arată în prognoza celor de la Ernst&Young”.
Vă prezentăm mai jos, integral, textul comunicatului:
Problemele s-au acutizat în România ca urmare a recesiunii profunde din ultimul an, perioadă în care cererea consumatorilor şi investiţiile tot mai reduse au dus la o scădere ameţitoare a PIB ului de 7%, după creşterea puternică de 7,4% înregistrată în 2008. Cu toate că în T2 2010 s-a înregistrat o creştere de 0,3% a PIB-ului faţă de trimestrul anterior, aceasta este cu 0,5% mai mic decât în T2 2009. Astfel intervalul de creştere este doar un scurt răgaz înaintea noului val de recesiune preconizat pentru cea de-a doua jumătate a anului.
De altfel, fără a ţine cont de creşterea din cel de-al doilea trimestru a PIB-ului, forţele recesiunii s-au intensificat deja, fiind sporite de presiunea exercitată asupra bugetelor familiale de majorarea TVA, dar şi de creşterea a indicelui preţurilor de consum de peste 7% din 2010 şi care la sfârşitul anului va ajunge la 8%.
Cheltuielile de consum, care crescuseră încurajator în cea de-a doua jumătate a lui 2009, au scăzut din nou în prima jumătate a acestui an, fiind posibilă sporirea ratei declinului în cea de-a doua jumătate a anului. Prin urmare, se preconizează acum reducerea cheltuielilor de consum cu aproape 5% anul acesta, în plus faţă de scăderea bruscă de 9,4% din 2009.
Scăderea cererii interne cumulată cu perspectiva unei creşteri mici a zonei euro vor afecta capacitatea de redresare a producţiei industriale începută în primul trimestru al acestui an. Aşadar, pe fondul unui excedent de capacitate situat încă la nivele ridicate şi al încrederii reduse a antreprenorilor si mediului de afaceri, este foarte probabil ca orice redresare a investiţiilor de capital să fie amânată pentru a doua jumătate a anului viitor.
Încrederea consumatorilor va rămâne la un nivel redus date fiind reducerile de personal din sectorul public conform acordului cu FMI şi în ciuda majorării ţintei de deficit bugetar pentru 2010 la circa 7% din PIB comparativ cu ţintă iniţială de 5,9%. În plus guvernul a anunţat că va fi necesară o nouă negociere cu FMI la expirarea în mai 2011 a acordului de împrumut de tip standby în valoare de 20 miliarde de euro.
Refuzând emiterea titlurilor de stat cu randamente mai mari de 7%, guvernul se confruntă în prezent cu tot mai multe întârzieri la plata sumelor datorate de entităţile de stat companiilor private, lucru care, la rândul său, ar putea genera o criză acută a creditelor la sfârşitul acestui an.
Perspectiva este totuşi incertă, dat fiind faptul că redresarea situaţiei exporturilor din T2 2010 va fi afectată de o nouă slăbire a economiei din zona euro, în timp ce intrările de sume provenite din transferurile de fonduri efectuate de către lucrătorii din UE vor fi supuse unei şi mai mari presiuni.
Pentru 2010 devine din ce in ce mai probabilă o contractare a PIB-ului cu aproximativ 3% şi cu 1% în 2011. O revigorare a creşterii economice este preconizată de-abia pentru anul 2012. Ea va fi datorată intensificării investiţiilor şi consumului, însă riscurile pe termen scurt rămân sporite semnificativ.
Corelat cu incertitudinile politice, profilul de creştere economică mult mai slabă decât cea preconizată, implică o probabilitate redusă ca România să aibă deficitul bugetar de circa 3% din PIB până în 2015. Prin urmare, obiectivul privind intrarea României în zona euro se va realiza în cel puţin cinci ani de acum înainte, sau chiar mai mult decât atât, dacă anul viitor urmează să asistăm la o criză mai profundă.
