„La nivelul Bucureştiului sunt proiecte de un miliard de euro, cu terenuri cumpărate, cu investiţii bancate, care ar fi trebuit să înceapă în ultimii doi ani şi au fost suspendate. Cred că pot să număr doar în Sectorul 3 investiţii care se ridică la 250 de milioane de euro care nu s-au realizat, cu terenuri cumpărate, în ultimii doi ani, cu proiecte făcute”, a explicat Dumitraşscu.
El a arătat că proiectele includ birouri, universităţi private, hoteluri, fabrici şi spaţii de depozitare.
„Sunt zeci de hectare care au fost cumpărate doar în Sectorul 3. Nu sunt terenuri care au fost cumpărate pentru speculă, ci pentru investiţii. Nedemararea acestor investiţii are mai multe cauze. Prima este atitudinea generală pe care o vedem faţă de investiţiile imobiliare. Citeam zilele trecute că nu ştiu ce reprezentant de ONG spunea că în zona Dorobanţi se va construi «un monstru» de 36 de metri înălţime. Este mai mic decât un bloc cu 10 etaje obişnuit. Nimic nu a fost făcut în Bucureştiul nostru fără scandal, fără suspectarea cuiva că are un interes”, a adăugat arhitectul.
El a completat că din acest motiv dezvoltatorii serioşi şi-au redirecţionat investiţiile către oraşe din alte ţări, cum ar fi Estonia sau Letonia.
„La ora actuală Bucureştiul se află într-o fundătură în ceea ce priveşte posibilităţile de autorizare a unuor investiţii serioase, pentru că după ce am reuşit să speriem majoritatea investitorilor, chiar în momentul în care criza economică era deja pornită, legislaţia în ceea ce priveşte autorizarea construcţiilor s-a înăsprit. La mine în birou au intrat nenumăraţi oameni cu determinarea de a investi în România, pentru că era o oportunitate, era mult teren liber. Este mult mai atractiv Bucureştiul la investiţii faţă de Praga, în schimb are un regim de autorizare draconic”, a mai spus Dumitraşcu.
Printre proiectele neîncepute în sectorul 3 se numără un centru comercial pe un teren cumpărat cu 53 de milioane de euro în cartierul Liviu Rebreanu. Acolo o firmă irlandeză urma să investească circa 70 de milioane de euro, dar până în prezent lucrările de construcţie nu au început.
În aceeaşi situaţie este şi o companie islandeză care a achiziţionat un teren de 7 hectare de teren pentru a dezvolta o universitate în regim privat. Terenul a costat 18 milioane de euro, iar investiţia depăşea 40 de milioane de euro.