Un document care s-ar dovedi mult mai puţin revoluţionar decât a vrut el să lase să se creadă în timpul campaniei. O parte dintre propuneri au primit deja acordul Bruxellesului, care le discută de luni de zile, scrie ziarul Le Figaro în ediţia de marţi, reamintind cele patru mari propuneri ale lui Hollande.
Prima se referă la recapitalizarea Băncii Europene de Investiţii /BEI/, care finanţează proiecte de infrastructură sau inovatoare în Europa. Este principalul subiect care va primi consensul european. Principiul ar consta în acordarea BEI de fonduri proprii suplimentare, ca să-i permită să acorde mai multe credite fără a-şi pierde ratingul AAA. Miniştrii europeni de finanţe – toţi acţionari la BEI – au început să discute despre acest lucru săptămâna trecută. Ei îşi vor accelera în următoarele zile lucrările referitoare la o majorare a capitalului BEI de aproape 10 miliarde, care i-ar permite băncii să împrumute circa 60 de miliarde de euro. Gestul nu este neglijabil, el înseamnă 1,6 miliarde de fiecare, pentru Germania şi Franţa, care sunt principalii acţionari ai BEI.
A doua propunere se referă la reorientarea fondurilor structurale. Sistemul fondurilor structurale europene ‘nu mai este adaptat’, se spune în anturajul lui François Hollande. Pentru că, pur şi simplu, statele, care trebuie să cofinanţeze proiectele ce beneficiază de aceste fonduri în proporţie de 40%, nu mai dispun de mijloacele necesare. Această masă financiară disponibilă, dar nefolosită, s-ar ridica la peste 80 de miliarde de euro până la sfârşitul lui 2014, potrivit Comisiei. În timpul campaniei, Hollande a lansat ideea ‘mobilizării acestor resturi din fondurile structurale europene nefolosite acum’ pentru proiecte ‘care vor avea efecte asupra întreprinderilor’, în special, finanţarea IMM-urilor sau formarea tinerilor.
A treia propunere se referă la ‘project bonds’ (obligaţiunile pentru proiecte). În acest domeniu, un compromis pare posibil. Mai ales că iniţiativa ‘obligaţiunilor pentru proiecte’ îi aparţine la origine preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Ideea ar fi să se faciliteze emiterea de obligaţiuni pe pieţe, pentru finanţarea directă a unor proiecte de infrastructură. Un fel de euro-obligaţiuni care vor finanţa întreprinderi, nu state. Preşedinţia daneză a anunţat marţi că UE va debloca suma de 230 de milioane de euro din bugetul european pentru cofinanţarea a şase proiecte de infrastructură pentru transportul energiei sau în comunicaţii. Este o primă etapă ‘pilot’ şi dacă va avea succes, va fi urmată de acţiuni mai importante.
Al patrulea proiect vizează taxa pe tranzacţiile financiare. François Hollande vrea să taxeze toate tranzacţiile financiare, inclusiv produsele derivate şi ca acest lucru să se aplice în întreaga Uniune Europeană. El a propus în timpul campaniei ca această taxă să fie de 0,05%, nivel care ar putea fi punctul de plecare al discuţiilor cu partenerii europeni. Comisia a prezentat în toamna trecută o propunere de directivă pentru taxarea cu 0,1% a acţiunilor şi obligaţiunilor şi cu 0,01% a produselor derivate. Marea Britanie nu este de acord. Miniştrii de finanţe vor aborda acest subiect în următoarele săptămâni.
