Lupta politică dintre sârbi, croaţi şi bosniacii-musulmani care paralizează această ţara balcanică a ajuns la extreme când s-a decis blocarea eliberării numerelor de identificare necesare pentru cardurile de identitate şi asigurările sociale.
În lipsa unui acord privind modul de a reforma sistemul în vigoare – declarat neconstituţional – de mai multe luni nou-născuţii din Bosnia trăiesc într-un vid administrativ.
Două fetiţe născute cu boli congenitale au suferit consecinţele acestei crize politice. Din cauză că nu au avut documente pentru a călători şi a fi tratate în străinătate, una a murit, iar cealaltă se află în stare gravă într-un spital din Belgrad.
Situaţia gravă a celor două fetiţe i-a determinat pe oameni să blocheze Parlamentul pentru a-i obliga pe politicieni să ajungă la un acord. La început au fost câteva zeci de persoane, dar la a doua convocare au ieşit mii de persoane pe străzile din Sarajevo şi din alte oraşe. În a doua zi de proteste zidurile Parlamentului au fost înconjurate de o mare de oameni care i-au ţinut prizonieri pe deputaţi (alături de 250 de delegaţi străini veniţi la o conferinţă internaţională). Primul ministru Vjekoslav Bevanda a fost nevoit să iasă pe geam.
‘Lumea este sătulă de această situaţie. Politicienii agită spectrul interetnic pentru a se erija în apărători ai poporului, dar oamenii şi-au dat seama că cel mai mare pericol nu este vecinul de altă etnie, ci guvernanţii incapabili şi corupţi pe care îi avem’, spune Emir Hodzic, un activist în vârstă de 34 de ani.
Manifestaţia a avut ecou, iar la proteste s-au alăturat şi sârbo-bosniacii. La Banja Luka, capitala entităţii sârbe a ţării, Nikola Dronjak, liderul uniunii studenţeşti, a susţinut alături de colegii săi revendicările cetăţenilor împotriva corupţiei liderilor locali şi incapacităţii lor a găsi oportunităţi pentru o ţară afectată grav de criza economică.
Bosnia, o ţară cu 3,8 milioane de locuitori, nu funcţionează din cauza luptei interetnice şi a complexităţii instituţiilor proiectate pentru a pune capăt războiului (1992-1995) şi care au adus fosta republică iugoslavă într-un impas grotesc.
De exemplu, autorităţile au întârziat două zile să înlăture maşinile care blocau Parlamentul pentru că nu era clar dacă trebuia să se ocupe de ele statul, federaţia bosnio-croată sau cantonul Sarajevo.
Politicienii sunt conştienţi că rebeliunea este împotriva lor, admit chiar în discuţii private că politica este sursa problemei şi dau de înţeles că nu există soluţii pe termen scurt pentru a face din Bosnia o ţară normală.
‘Suntem în cea mai gravă situaţie de la sfârşitul războiului’, avertizează Senad Pecanin, ziaristul publicaţiei Dani.
Actualul guvern sârb nu are mare influenţă asupra sârbilor-bosniaci, care încep să se delimiteze de promotorii poziţiilor cele mai radicale. Iar în convorbirile cu Belgradul, surse guvernamentale au avertizat că nu pot exercita o presiune activă pentru ca lucrurile să se schimbe.
Între timp, deriva în Bosnia continuă. Un demers temporar pus în aplicare de la începerea protestelor permite soluţionarea expeditivă a documentelor de identitate. Protestatarii au dat răgaz până la 1 iulie în aşteptarea unei soluţii definitive. ‘Dacă nu, lumea va ieşi din nou în stradă’, avertizează Emir Hodzic.
