Băncile sunt obligate, în prezent, să menţină în aceeaşi clasă de risc creditul restructurat şi implicit să constituie provizioane pe toată perioada de derulare a contractului de împrumut. De exemplu, în cazul creditelor clasificate ca pierdere, băncile trebuie să constituie provizioane de 100% din valoarea acestor împrumuturi. Potrivit standardelor IFRS, în momentul în care calitatea împrumutului restructurat se îmbunătăţeşte, băncile pot modifica clasa iniţială de risc a creditului.
„Nu pot să anticipez ce va face fiecare bancă în parte cu restructurările de credite. ARB va încerca să găsească alături de banca centrală o soluţie pentru a putea continua restructurările, care sunt foarte importante în acest moment", a explicat Gheţea.
Potrivit datelor BNR, la finele lunii august, sistemul bancar înregistra un total de credite clasificate drept pierdere de 10,99 miliarde de lei. Provizioanele constituite de bănci reprezentau 12,85 miliarde de lei, cu 129% mai mult comparativ cu luna august a anului trecut.
Şeful ARB spune că la nivelul sistemului bancar nu există încă motive de îngrijorare în ceea ce priveşte restanţele clienţilor.
„Dacă vom putea face restructurări fără să fie afectate profitabilitatea, solvabilitatea sau lichiditatea băncilor, atunci o vom face şi vom evita executările silite", a adăugat Gheţea.
Prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank, Marinel Burduja, spune o estimare cu privire la piaţa executărilor silite este foarte complicat de realizat, din cauza lipsei unei comunicări între bănci.
„Cred că un nivel al executărilor silite de 5% din totalul volumului de credite neperformante este sustenabil, însă tot ceea ce depăşeşte 10% din întârzieri va fi greu de susţinut de către sistemul bancar", a precizat Burduja.
Acesta a arătat că există o interdependenţă între sistemul judiciar şi cel bancar şi că băncile au înregistrat pierderi de zeci de milioane de euro în urma grevei instanţelor de judecată.
„Din cauza grevei instantelor judecătoreşti s-au întârziat foarte mult emiterea unor decizii şi au existat situaţii în care debitorii rău-platnici au vândut active sau părţi din acestea. Astfel, s-a prejudiciat grav calitatea şi cantitatea de colateral pe care banca a avut-o în vedere", a explicat Burduja.
