Cu un buget de trei miliarde de euro, cererea de proiecte lansată de Comisia Europeană în cadrul Fondului UE pentru inovare pune accent pe priorităţile planului REPowerEU, ce va fi supus la vot joi, de către Parlamentul European, privind pachetul legislativ. Pentru decarbonizarea generală, bugetul alocat este de un miliard de euro şi sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon. De un buget similar beneficiază electrificarea inovatoare în industrie şi hidrogenul verde, unul din scopurile finale fiind promovarea producţiei de hidrogen din surse regenerabile şi creşterea nivelul de utilizare în industrie.
De asemenea, Uniunea Europeană are în vedere, în perioada imediat următoare, o reglementare pentru reducerea procedurilor birocratice pentru construcţia de proiecte în domeniul energiilor regenerabile, în special pentru parcurile fotovoltaice, în încercarea de a reduce preţurile la electricitate şi a diminua utilizarea gazelor naturale în sectorul energetic. Prin noile reglementări, se va stipula un termen limită de cel mult trei luni la eliberarea autorizaţiilor pentru panourile solare, a capacităţilor de stocare asociate şi a conexiunilor la reţea.
Pandemia de COVID-19 a adus în atenţie importanţa şi necesitatea digitizării şi transformării digitale. Odată cu încălzirea globală, criza climatică, războiul din Ucraina şi criza energetică, digitalizarea a devenit o prioritate.
Digitalizarea înseamnă un sprijin complex pentru angajaţi, care duce şi la o îmbunătăţire a calităţii proceselor, scăderea costurilor de producţie şi o eficientizare a sectorului, dezvoltarea unei pieţe competitive şi nu în ultimul rând încurajarea eficienţei energetice.
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) puse la dispoziţie de Comisia Europeană au scopul de a sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovare şi cercetare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare.
Dacă în unele domenii ale sectorului energiei există deja tehnologii digitale care au nevoie de sprijin pentru a se extinde, în alte domenii este nevoie de stimularea serviciilor energetice digitale.
„Digitalizarea ajută business-urile să devină mai eficiente, reducând semnificativ din costuri. Tendinţa actuală în domeniul afacerilor este de a adopta măsuri concrete de modernizare a proceselor. Digitalizarea informaţiilor creşte nivelul de credibilitate, oferă companiilor mici oportunităţi mari. Dar digitalizarea implică şi o corelaţie între mediul privat şi autorităţile publice. La aceeaşi masă, trebuie să se aşeze mediul privat şi mediul public, marile companii furnizoare de digitalizare şi societatea civilă, astfel încât procesul de digitalizare să fie dinamic. Este nevoie să schimbăm mentalitatea potrivit căreia digitalizarea înseamnă pierderea locurilor de muncă. Efecte complementare adoptării digitalizării sunt crearea de competenţe şi îmbunătăţirea abilităţilor. Acest proces de transformare poate fi un instrument extrem de util, dacă este suficient de bine înţeles. Trebuie să venim în faţa autorităţilor cu soluţii pentru dezvoltarea sustenabilă a potenţialului uriaş pe care inteligenţa românească îl are”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin.
Începând de anul acesta, CONAF* ia parte activ în domeniul evoluției digitalizării business-urilor și angajaților acestora, derulând în calitate de partener două proiecte din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Primul proiect, „Evoluție prin digitalizare – Îmbunătățirea competențelor digitale pentru angajații IMM din 2014-2020” este implementat alături de Camera de Comerț și Industrie Brașov. Cel de al doilea proiect, „#ITforENERGY – Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe în domeniul IT pentru angajații IMM din sectorul energetic” este demarat alături de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Obiectivele generale ale proiectelor susțin dezvoltarea capitalului uman prin promovarea culturii antreprenoriale, în vederea creșterii competitivității, adaptabilității și sustenabilității tuturor angajaților din IMM-uri.
În 2022, CONAF, în parteneriat cu Vodafone Business, a demarat proiectul naţional „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri”. Evenimentul de debut a avut loc în luna septembrie, la Constanţa. Seria de conferinţe a continuat la Braşov, în luna octombrie, urmând ca în 22 noiembrie să ajungă la Iaşi și anul viitor la București, Cluj și Timișoara. Evenimentul este dedicat conștientizării, formării continue și găsirii de soluții viabile pentru scale-up-ul oricărui business care își propune accelerarea gradului de competitivitate a IMM-urilor.
Pentru cei interesați să ia parte la evenimentul „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” ce va avea loc pe 22 noiembrie la Iași, participarea este gratuită (în limita locurilor disponibile), iar pentru detalii și confirmare, vă rugăm să trimiteți email către [email protected].
*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 19 sucursale și peste 3.000 de companii.
