Vladimir Putin li s-a adresat ruşilor ca şi cum ar avea în faţa sa un bulevard larg pentru următorii 12 ani, fără nici o problemă majoră în ce priveşte exercitarea puterii. El îşi asumă un rol de protector, nu atât de „părinte al ruşilor” (pentru că este încă tânăr), cât de „frate mai mare”, pe care toată lumea se poate bizui. El a ţinut deci să-şi informeze concetăţenii că Rusia a ieşit victorioasă din criza economică, mai întărită în urma acestei încercări. „Rusia a traversat criza fără să cadă în capcana supraîndatorării, iar acum este singura ţară care se bucură de un excedent bugetar”, a spus Vladimir Putin.
Iată o lecţie adresată de fapt occidentalilor, pentru că şeful suprem de la Kremlin, dat fiind că se ştie contestat de o parte a populaţiei, îşi caută noi fundamente de legitimitate. Or, într-un moment când întreaga Europă se luptă încă pentru a ieşi din tunelul crizei, Vladimir Putin îşi arogă un fel de legitimitate economică. Si este adevărat că Rusia a înregistrat anul trecut o creştere economică de 4,3%, în special datorită creşterii preţurilor la petrol.
În discursul său de miercuri, Vladimir Putin a mai recunoscut că lucrurile nu au fost chiar atât de simple la recentele alegeri, ba chiar că unele tensiuni şi-au pus marca asupra scrutinului. El este confruntat de altfel cu o grevă a foamei declanşată de un grup de opozanţi în oraşul Astrahan, unde fraudele s-au dovedit a fi mai grosolane şi mai grave decât în alte regiuni ale ţării. Greviştii în frunte cu unul dintre liderii partidului de Opoziţie „Rusia justă” cer noi alegeri regionale. Vladimir Putin nu se consideră însă foarte jenat de această mişcare, din ce în ce mai mediatizată. El a ţinut chiar să dea şi o lecţie de interpretare a conceptului de democraţie spunând: „Logica unei democraţii mature este ca odată cu terminarea alegerilor să înceapă cooperarea”. Iată optica sa personală în privinţa democraţiei, o optică pe care, cum spun observatorii, s-ar putea să o prelungească timp de încă 12 ani, întrucât conform Constituţiei ruse, Vladimir Putin poate să mai exercite încă două mandate de şase ani în fruntea statului.
Pentru occidentali mai este important şi ce spune Putin despre Afganistan. „Vom continua să ajutăm Alianţa Atlantică în această ţară, pentru că altfel ar trebui să ne trimitem proprii noştri soldaţi acolo”, a spus Vladimir Putin. În stilul cel mai pragmatic, deci, noul lider suprem de la Kremlin consideră că interesul Rusiei este de a ajuta forţele internaţionale desfăşurate în Afganistan. Kremlinul analizează acum cererea Alianţei Nord-Atlantice de a utiliza aeroportul din oraşul Ulianovsk, situat la 900 de kilometri est de Moscova, ca centru de tranzit şi de aprovizionare prentru Afganistan. Comuniştii şi naţionaliştii rusi nu văd însă cu ochi buni această idee.
Revenind la problemele pe care le are Putin cu o parte a societăţii civile ruse nu tocmai încîntată de rocada produsă la nivelul puterii, semnalez un articol din Le Monde. Corespondentul la Moscova al ziarului constată că democraţii ruşi se concentrează acum pentru a câştiga „bătălia de la Astrahan”, unde sunt în grevă 22 de militanţi. Aceştia, împreună cu ceilalţi opozanţi care îi sprijină, riscă să perturbe momentul festiv de pe 7 mai, când Putin urmează să redevină oficial preşedinte la Kremlin.
