„Cele 43 de staţii pe care le deţinem în ţară nu mai sunt funcţionale din toamna lui 2008, pentru că activitatea rafinăriei este oprită. Şi s-a decis scoaterea lor la vânzare, pentru că, după modernizare, rafinăria nu va mai produce benzină şi nu ar fi rentabile. Repornirea activităţii Rafo Oneşti mai întârzie până în toamna lui 2010, pentru că trebuie stabilit statutul juridic al societăţii şi pentru că rafinăria are nevoie de garanţie de stat pentru contractarea împrumutului de 330 milioane euro necesar programului de investiţii”, a declarat Ion Marian.
Liderul sindical de la Rafinorul a mai spus că, în prezent, se lucrează la proiectele de modernizare şi investiţii, raportate la veniturile mai mici care există.
„Rafinăria, după modernizare, nu va mai produce benzină, ci produse aromate ce vor fi distribuite în petrochimie, pe intern, pe de o parte, există şi posibilitatea de a exporta. Rafinăria va produce motorină, alte produse (gaze lichefiate, păcură şi cocs), produse ce au piaţă de desfacere”, a mai spus liderul Rafinorul.
Potrivit liderului de sindicat de la Rafo, decizia de reluare a producţiei de aromate în cadrul rafinăriei Rafo a fost fundamentată pe scăderea constantă a consumului de benzină în Europa, precum şi premisele tehnologice. Iniţial, Rafo a fost proiectată ca o sursă principală de materie primă pentru ramurile de petrochimie din România.
La rândul lor, reprezentanţii rafinăriei spun că toate benzinăriile au fost evaluate şi că, în perioada următoare, Rafo va anunţa dacă le păstrează în portofoliul propriu sau dacă le vinde.
În februarie 2008, rafinăria Rafo a fost oprită pentru realizarea programului de modernizare/retehnologizare, acest program fiind orientat spre creşterea eficienţei prelucrării ţiţeiului (reducerea cheltuielilor energetice pentru o tonă de ţiţei prelucrat şi optimizarea randamentelor de producţie), obţinerea produselor Euro 5 în conformitate cu cerinţele UE şi conversia rafinăriei Rafo la schema de operare petrochimică, înlocuirea producţiei de benzină cu producţia de aromate (benzen şi paraxilen) şi creşterea randamentelor de obţinere a gazelor lichefiate şi propilenă.
Programul de investiţii se ridică la circa 330 de milioane de euro.
De asemenea, Grupul austriac Grizzly a semnat cu Rafo, în mai 2007, un contract de închiriere a staţiilor, care s-a încheiat un an mai târziu. Atunci, Rafo aştepta un nou termen la care creditorii care aveau să ceară falimentul, ceea ce s-a întâmplat în ianuarie 2008, când rafinăria şi-a oprit producţia.
Directorul de calitate al Rafo Oneşti, Gabriela Măgureanu, a declarat agenţie NewsIn, în noiembrie 2008, că Rafinăria Rafo Oneşti va fi redeschisă în septembrie 2009, cu cinci luni mai devreme decât era estimat iniţial.
Sierra Quadrant SPRL este în prezent administratorul judiciar al SC Rafo SA. Tribunalul Bacău a dispus în aprilie 2004 intrarea în procedură de insolvenţă a SC Rafo SA, iar în 8 decembrie 2004, Rafo a intrat în reorganizare judiciară, când i s-a aprobat planul de reorganizare. Începând din 18 iunie 2009, în baza unei hotărâri emisă de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, Tribunalul Braşov a suspendat până la 2 decembrie 2009 judecarea oricărei cauze din dosarul Rafo.
Rafinăria Rafo Oneşti are o capacitate de rafinare de 3,5 milioane tone ţiţei/an şi numără în prezent 1.200 angajaţi. Rafinăria se află în nord-estul ţării şi a început să funcţioneze în 1960.
Potrivit datelor de pe portalul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), acţionarii Rafo SA sunt: Calder International BV (35,9876%), Petrochemical Holding GmbH (31,8740%), Balkan Petroleum Limited (20,9869%), persoane juridice (11,1830%) şi persoane fizice (0,1686%).
