Câtă nevoie are România de majorări de impozite?
Problema creşterii taxelor trebuia pusă, mai devreme sau mai târziu. România are nevoie să majoreze cota unică şi TVA, iar acest lucru trebuie să se întâmple repede. Dacă se decide creşterea impozitelor, are nevoie să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2010. În cazul TVA, unele guverne aplică măsura de a doua zi după anunţarea majorării, începând de la miezul nopţii. În România, decizia ar putea fi aplicată fie de la 1 ianuarie, fie de pe o zi pe alta.
Când estimaţi că ar trebui anunţată o astfel de măsură, pentru a fi aplicată din 2010?
Măsura ar trebui anunţată din timp, pentru că investitorii au cerut întotdeauna Guvernului să aibă un sistem fiscal stabil şi previzibil. Dar cred că, dacă intrarea în vigoare a măsurilor s-ar face într-un timp mai scurt de la anunţ, că firmele nu ar fi mulţumite, dar ar înţelege că e un lucru care trebuie făcut.
Mai multe voci spun că o creştere a cotei unice ar face multe companii să nu mai plătească taxe, în condiţiile în care economia subterană reprezintă deja o treime din produsul intern brut.
Creşterea sau reducerea impozitelor în sine nu are efect asupra economiei subterane. Oamenii şi companiile care nu plătesc în prezent taxe nu vor plăti oricum, nici dacă impozitul ar fi de 1%. Nu există nici o dovadă statistică potrivit căreia o creştere sau o reducere cu două-trei procente ar avea un efect asupra creşterii bazei de colectare. Ar exista, cu siguranţă, un efect doar în cazuri extreme, dacă impozitele s-ar reduce semnificativ de la 80-90%.
Soluţia pentru creşterea încasărilor la buget ar fi eficientizarea sistemului de colectare a taxelor şi simplificarea acestuia.
Impozitul minim a determinat deja mulţi întreprinzători mici să-şi închidă firmele. Cât de utilă credeţi că este această taxă?
Multe dintre firmele care s-au închis din cauza impozitului minim oricum nu aveau activitate. Altele, care au activitate dar au înregistrat pierderi, au avut de suferit, iar pentru ele impozitul minim nu este corect. Dacă faci profit, plăteşti impozit, dacă ai pierderi, nu plăteşti.
În ce măsură majorarea impozitelor afectează decizia investitorilor străini de a veni în România?
Nu există o dovadă clară că taxele mici sunt un stimulent pentru investiţii. Companiile vor mai degrabă să se asigure că-şi pot îndeplini planul de afaceri şi că găsesc forţa de muncă necesară, atunci când decid să facă o investiţie.
Ce măsuri credeţi că trebuie luate pentru a scoate economia din recesiune?
România se confruntă cu o criză a fluxului de bani. Firmele au nevoie de lichidităţi pentru a supravieţui. Pentru a ieşi din criză, trebuie să fie luate imediat măsuri astfel încât banii să fie puşi în mişcare. Ministrul de Finanţe a promis Camerei de Comerţ Româno-Britanice că-şi va plăti toate datoriile către firme în 45 de zile, inclusiv TVA. Guvernul trebuie să fie responsabil de asta. De asemenea, trebuie să transmită băncilor un mesaj clar că e nevoie să acorde sprijin industriei şi nu doar clienţilor “de aur”, trebuie să crediteze şi companiile care sunt responsabile, dar care au nevoie disperată de bani. Sunt măsuri imediate de supravieţuire.
Cât de interesantă mai este România pentru investitorii străini, în acest moment?
România are acum de oferit aceleaşi lucruri pe care le avea anul trecut, când înregistra o creştere de 7%. Avantajele sunt oamenii calificaţi, care vorbesc limbi străine, ceea ce e foarte important pentru investitori, are resurse naturale – petrol şi gaze naturale, este a doua piaţă ca mărime dintre ţările care au aderat în 2004 şi 2007. Există dorinţa, atât la nivel individual, cât şi al companiilor, de creştere, există oportunitatea de a obţine fonduri europene, ceea ce va da un impuls economiei şi va aduce investitori străini.
Companiile vor să investească şi să crească, dar acum problema-cheie este supravieţuirea. Firmele se restructurează pentru a se asigura că supravieţuiesc crizei. Dar asta nu înseamnă că investiţiile au fost stopate. Am văzut, şi la camera ce comerţ, şi la KPMG un umăr mare de companii străine care îşi propun să investească în România acum.
În ce domenii vor aceste companii să investească?
În sectorul petrolului şi gazelor naturale, în servicii specializate – inginerie, consultanţă, există interes în producţie, chiar dacă industria auto şi cea a componentelor au fost lovite. În toate sectoarele mai puţin auto şi imobiliare.
În ultimele luni au venit companii mari, cu peste 5.000-10.000 de angajaţi, cu planuri importante de investiţii. Există şi o piaţă mare pentru IMM-uri , sunt cam 5.000 de companii interesate. Firmele mici, cu mai puţin de 500 de angajaţi, vin şi ele. Nu există un trend anume privind dimensiunea companiilor, contează dacă acestea îşi găsesc o piaţă aici.
CV Ray Breden
- 2002-prezent: director Tax Services la KPMG
- 1993-2001: European/CEE tax director la compania Warner Lambert
- A lucrat în cadrul serviciului de taxe al guvernului britanic
- Este vicepreşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Britanice
KPMG
- Este una dintre cele patru mari firme de audit şi consultanţă cunoscute sub numele de “Big Four”
- Oferă servicii de audit, asistenţă fiscală şi consultanţă în domeniul afacerilor.
- KPMG are birouri şi parteneri în 140 de ţări, acestea totalizând 135.000 de angajaţi
- În România, KPMG este prezentă din 1994
