Tribunalul Bucureşti (TB) a notat, în motivarea hotărârii prin care a respins cererea lui Becali, că aceasta putea fi admisă dacă finanţatorul Stelei dovedea existenţa unor împrejurări speciale cu consecinţe grave asupra lui, a familiei sale sau a unităţii la care lucra.
„Tribunalul consideră că, şi în situaţia în care s-ar considera că petentul B. G. nu ar fi fost luat prin surprindere de hotărârea de condamnare, acesta ar fi putut beneficia de întreruperea executării pedepsei, dacă dovedea existenţa unor împrejurări speciale cu consecinţe grave asupra petentului, familie acestuia sau unităţii la care lucra. (…) Faţă de cele reţinute, tribunalul apreciază că nu s-a făcut dovada existenţei unor împrejurări speciale în sensul disp. art. 453 lit.c C.pr.pen., motiv pentru care se va respinge cererea de întrerupere, ca neîntemeiată”, s-a arătat în motivarea hotărârii TB.
Judecătorul Florin Purigiu, care a decis să-i respingă lui Becali cererea de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare primită în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, a motivat că din probele administrate în cauză rezultă fără echivoc că acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept.
Astfel, magistratul a arătat că motivele invocate de acesta „nu constituie împrejurări speciale şi nu sunt de natură a avea consecinţe grave asupra situaţiei patrimoniale a condamnatului, asupra societăţilor comerciale controlate de acesta ori asupra echipei de fotbal Steaua Bucureşti”.
Judecătorul a demontat, în motivare, şi argumentul legat actele de binefacere ale lui Becali. „Tribunalul reţine că, deşi este de notorietate că petentul G. B. este o persoană care în mod regulat sprijină financiar persoane aflate în nevoie, precum şi instituţii şi organizaţii de interes general, totuşi aceste acte de caritate nu pot justifica întreruperea executării pedepsei, neîncadrîndu-se în niciunul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de articolul 453 Cod de procedură penală. (…) Nici intenţia petentului de a construi o clinică medicală cu profil oncologic şi nici dorinţa firească a acestuia de a fi prezent la aniversarea majoratului fiicei sale nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de lege pentru întreruperea executării pedepsei”, s-a mai menţionat în documentul citat.
În 20 mai, Becali a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Alături de acesta au primit pedepse de câte doi ani de închisoare cu executare fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină. Cei trei au fost încarceraţi în 20 mai la Penitenciarul Rahova, iar în 10 iunie au fost transferaţi la Penitenciarul Jilava.
Becali mai are două condamnări definitive, dispuse anul acesta tot de instanţa supremă, respectiv una de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina, şi una de trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”, pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În 19 iunie, cererea lui Gigi Becali de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare din dosarul schimbului de terenuri cu MApN a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, hotărârea fiind atacată la Curtea de Apel Bucureşti.
În 27 iunie, Tribunalul Bucureşti a decis, după ce a judecat cererea de contopire a pedepselor lui Becali, să îi aplice acestuia un spor de şase luni de închisoare, finanţatorul Stelei având astfel o condamnare de trei ani şi jumătate de detenţie.
La 10 iulie, cererile lui Gigi Becali şi Dumitru Cioflină de schimbare a regimului de detenţie din semideschis în deschis, astfel încât să poată fi lăsaţi să iasă din penitenciar între anumite ore, au fost respinse de Judecătoria Sectorului 5, hotărârea instanţei fiind definitivă.
Două zile mai târziu, o altă solicitare a lui Becali, de învoire pentru a participa la înmormântarea mătuşii sale, a fost respinsă de conducerea Penitenciarului Jilava.
Tot în iulie, Gigi Becali a vrut să se înscrie pentru admiterea la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti, însă nu a primit acordul necesar de la Arhiepiscopie, deoarece se află în detenţie, iar instituţia de învăţământ superior are numai cursuri de zi.
Gigi Becali şi-a pierdut mandatul de deputat în urma condamnării sale definitive. Camera Deputaţilor a aprobat în 5 iunie, prin vot, vacantarea locului de deputat al lui Becali.
