Datorită reducerii nivelului Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) la alimente, se așteaptă ca prețurile acestora să coboare cu cel puțin 12,5%, iar pachetele turistice să devină mai accesibile pentru turiști.
În plus, guvernanții estimează că evaziunea fiscală din industria alimentară va scădea cu cel puțin 30-40%.
Acestea ar fi efectele pozitive pe care le implică o asemenea decizie. Însă, dincolo de aceste efecte pozitive care sunt ușor de observat la prima vedere, există și două pericole ascunse.
Primul dintre acestea este deflația, care înseamnă, de fapt, o inflație negativă. Deflația ca fenomen economic apare atunci când are loc o scădere generalizată a prețurilor în paralel cu o stagnare a consumului, pe fondul faptului că oamenii și firmele își amână deciziile de cumpărare tocmai din cauză că se așteaptă la ieftiniri și mai mari.
Amânarea deciziilor de cumpărare duce la scăderea consumului, care, la rândul său, are ca efect reducerea producției. Companiile, confruntate cu scăderea vânzărilor, sunt nevoite să taie salariile sau chiar să dea afară angajați sau să-și declare falimentul.
Aceasta este, pe scurt, imaginea spectrului deflației atunci când se manifestă într-un stat. Totuși, oficialii BNR au încercat deja să calmeze spiritele în legătură cu acest pericol. Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României, a declarat, acum câteva zile, că „reducerea TVA este un șoc ce poate duce la deflație, dar nu este periculoasă, deoarece deflația nu este cauzată de o supraproducție. BNR se așteaptă să se întâmple acest lucru, dar nu este îngrijorată”.
Un al doilea risc pe care îl implică reducerea TVA începând de astăzi este mai puțin vizibil, dar mai grav. Este evident faptul că banii care nu se vor încasa la buget în urma scăderii TVA trebuie compensați de undeva. În caz contrar, deficitul bugetar ar exploda, în condițiile în care TVA este de departe cea mai consistentă sursă de bani la vistieria statului.
Fără a spune explicit de unde va lua banii, guvernul a trecut de fapt deja la compensarea pierderii bugetare. În așteptarea reducerii TVA, excedentul bugetar a ajuns la 6 miliarde lei, în condițiile în care sumele cheltuite pe investiții în primele patru luni ale acestui an s-au redus la jumătate ca procent din PIB comparativ cu anii 2012 și 2013.
Astfel, în perioada ianuarie-aprilie, cheltuielile de investiții s-au cifrat la 5,3 miliarde lei, echivalent cu 0,8% din PIB. Anul trecut, această categorie de cheltuieli s-a cifrat în aceeași perioadă la 5,9 miliarde lei (0,9% din PIB), iar în 2013 s-a situat la 9,7 miliarde lei (1,55% din PIB). În 2012, a fost de 9,6 miliarde lei (1,45% din PIB).
Altfel spus, pentru a susține măsura populistă de reducere a TVA la produsele alimentare și serviciile de alimentație, guvernul nu face altceva decât să taie de la investițiile în proiectele finanțate din fonduri publice și europene, care aduc dezvoltare și locuri de muncă.
