Urmează cel puțin alți doi ani de „management al pierderilor“!
Aceasta este una dintre declarațiile panicarde care se pote citi în declaraţiile din rapoartele bursiere publicate de marile agenţii de presă şi de mai toate portalurile de informaţii financiare.
Unde greșesc autorii declaraţiilor panicarde? Greşesc pentru că nimeni nu ştie ce urmează…, eventual, în al treilea an. Nici măcar marii lideri ai lumii nu îşi pot permite, în intimitatea lor, decât să-şi propună să ajungă la un anume rezultat, dar nici lor nimeni şi nimic nu le garantează că vor reuşi.
Şi atunci, ce spun rețetele necatastrofice despre cum şi în ce trebuie să-şi ţină banii cei care mai reuşesc încă să-i economisească ?
Rămân prioritare depozitele bancare şi instrumentele de plasament care folosesc depozitele bancare şi celelalte instrumente de economisire bancare în proporţii covârşitoare (de tipul fondurilor de investiţii monetare şi de obligaţiuni).
Mai putem avea încredere în bănci, știind că de la lăcomia acestora a pornit criza în 2007 și că acestea sunt punctele cele mai vulnerabile ale civilizației moderne?
Băncile
Proporția economiilor în depozite bancare poate ajunge la 90% într-un portofoliu de finanțe personale, în funcție de cât de mare este (in)toleranța economisitorului față de ideea de diversificare. În această pondere intră și instrumente de economisire proprii ale băncilor, de tipul certificate de depozit, conturi de economii sau altele asemenea.
Atenție însă, cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor aparţin celor mai mari bănci din România, prin care se şi distribuie fondurile mutuale. Chiar dacă acestea sunt monetare, nu fac parte din aceeaşi categorie de instrumente.
În ce bănci se ne păstrăm banii?
„Nu cred că se poate afirma că băncile din România sunt nesigure, cu atat mai mult cu cât normele și reglementările BNR au promovat stabilitatea acestui sistem“, ne spune Horia Gustă, directorul general al Certinvest, care este cea mai mare societate de administrare a investițiilor independentă de vreun grup financiar sau bancar.
Băncile din România sunt „mai bine capitalizate (adică au suficiente fonduri proprii, în comparaţie cu obligaţiile) decât multe alte bănci din ţările europene, aşadar orice idee de a nu ţine economiile în bănci este nerealistă“, ne spune Cristian Tudorescu, direcotorul Explore Asset Management.
Oricât de justificată ar fi preocuparea legată de soliditatea băncilor greceşti în ţara lor, „subsidiarele lor din România sunt sub reglementările BNR, care nu permit un exod brusc de capital“, adaugă Cristian Tudorescu.
Mai mult, românii par realişti în privinţa băncilor. Directorul Certinvest crede că „nu pare sa existe o reticență de plasare a economiilor în bănci. Statisticile BNR arată că, în luna august, depozitele populației au scăzut nesemnificativ față de luna iulie (0,1% cele în lei și 0,7% cele în valută) – scădere ce poate fi pusă pe seama perioadei de vacanță, când în general, sunt folosite o parte din economiile acumulate“
În ultimul an (august 2010 – august 2011), economiile populației în depozite au crescut simțitor, cu 9,7% (depozitele în lei). Asta și pentru că celelalte instrumente de plasament nu au mai fost la fel de atractive ca acum câţiva ani.
Una peste alta, „garantarea depozitelor în limita a 100,000 euro este un argument în plus pentru oricine ca să-și mențină componenta de depozite în portofoliul său de finanțe personale“, spune Cristian Tudorescu.
Desigur majoritatea celor care economisesc nu au strâns atât de mulţi bani. Totuși, chiar și pentru aceștia, cea mai bună alternativă de plasament o constituie dispersia riscului pe mai multe bănci.
Chiar dacă nu ai economii totale de 100.000 de euro, poţi face dispersie prin intermediul unui fond sau a mai multor fonduri de investiții monetare – atrage atenţia Horia Gustă. Ce e drept, directorul Certinvest administrează un astfel de fond, care, ca regulă, nu are încotro şi foloseşte serviciile mai multor bănci. Dincolo de auto- promovarea inevitabilă, ideea interlocutorului MONEY.ro rămâne valabilă.
A treia regulă: disciplina
Mai întâi, trebuie stabilit și respectat un plan de economii.
Această regulă este cu atât mai importantă cu cât criza este mai mare, iar unele preţuri pot scădea şi deveni foarte inspititoare. Dar ispitele nu trebuie confundate cu oportunităţile şi de aceea mai bine respecţi planul de economii: atâta pe lună!
Apoi, orice aţi face cu economiile dumneavoastră, nu trebuie să ignoraţi cea mai importanţă regulă: corelaţia dintre modul de economisire şi destinaţia banilor respectivi.
„Planurile de economii potrivite sunt întotdeauna cele individuale, tocmai pentru că în conturarea unui plan de economii adecvat trebuie să se ţină seama de obiectivele de economisire personale“, aminteşte Horia Gustă.
Astfel , trebuie respectate punctele principale ale planului de economisire: „cum vreau să folosesc banii, când vreau să îi folosesc. Trebuie să ştiu precis dacă economisesc pentru a avea o rezervă pentru orice eventualitate, sau dacă economisesc pentru beneficiul copiilor sau pentru un obiectiv specific – o achiziţie. Să ştiu bine cât de importantă este acea achizitie.
Întotdeauna obiectivele de economisire sunt diferite și nu poate exista un plan de economii universal valabil. Singura constantă este obișnuinta economsirii și consolidarea obiceiului de a pune deoparte bani cu o frecvență bine definită“, spune directorul Cetinvest.
Cel puţin 10%!
Oricât de înspăimântătoare ar fi veştile despre pieţele de investiţii (mai ales burse), a ignora componenta de investiţii înseamnă a refuza să crezi că mai ai un viitor. Este vorba de ponderea de cel puțin 10% care merită să fie alocată altor instrumente decât cele de economisire.
Analistul Cristian Tudorescu propune un unghi de vedere insolit: dacă la depozite ne interesează dobânda, la acțiuni ar trebui să ne intereseze dividendul. Cine dă dividende și pe vremuri de criză este puternic și merită banul meu.
„Investițiile într-o perioadă de criză trebuie privite sub forma beneficiilor pe care aceste dețineri le oferă. Investitorii nu trebuie să se uite la eventuale creșteri sau scăderi de prețuri ale activelor, acțiuni sau alte investiții, pentru că nu vom avea creșteri consistente în următorii ani.
În schimb, investitorii trebuie să fie preocupați de dobânda încasată pe titlurile de stat, sau de dividendele unei acțiuni“, spune directorul Explore Asset Management.
Chiar și „în această perioadă sunt foarte multe acțiuni ale unor companii stabile, care oferă dividende superioare chiriei unui imobil, deci din acest punct de vedere sunt și vor fi suficiente variante de plasament al banilor în acțiuni.
O pondere orientativă de 10 – 20% din finanțele personale poate fi păstrată in actiuni, sau în
instrumente de plasament care folosec acțiunile, crede Cristian Tudorescu.
Evident, „în conturarea planului de economii si de investitii este important și gradul de risc pe care îl pot accepta. Sunt mulți investitori care aleg anumite opțiuni investitionale doar pentru că ele sunt folosite de prieteni sau apropiati, însă curând devin nemultumiți, pentru că nu se încadreaza în așteptarile lor“, avertizează Horia Gustă.
Orice firmă de administrare a investițiilor serioasă nu va accepta bani de la un investitor decât după ce îi va calibra cu un chestionar toleranța la risc și corelarea dintre obiective şi această toleranţă. De aceea pare complicat un contract de administrare a unui cont personal de economisire şi investiţie.
Asigurările
Un capitol esenţial şi de nelipsit în finanţele personale este cel al asigurărilor, de bunuri , de viaţă sau de sănătate. În vremuri normale şi cu atât mai mult în vremuri de criză.
Cum trebuie tratate asigurările în vremuri de criză?
„Planurile de asigurări cu componentă de economisire, precum şi planurile de pensii se referă la obiective pe termen lung, aşadar ele trebuie menţinute în portofoliul individual. Aceasta nu înseamnă că doar pe aceste instrumente trebuie cineva să se bazeze, când va veni momentul încasărilor sub formă de pensii sau anuități. Este necesar ca asigurările să fie utilizate ca modalităţi de economisire şi investitie doar alături de celelalte disponibile“, spune Cristian Tudorescu.
Funcţia principală a asigurărilor este cea de acoperire a unuia sau a mai multor riscuri. „Tocmai pentru această funcţie ar trebui alese“, pune lucrurile la punct Horia Gustă.
„Sigur, există şi asigurări cu componentă de economisire, însă oamenii trebuie să fie foarte bine informaţi privind potenţialul acestor instrumente, atunci când optează pentru un astfel de produs şi să fie foarte atenţi la costurile pe care le implică astfel de produse“, spune directorul de la Certinvest.
Este mai bine ca lucrurile să nu se amestece, în opinia lui Horia Gustă. El consideră că „pentru un investitor este mai rentabil să aleagă o asigurare simplă pentru a acoperi nevoia de protecție și un alt produs investițional (cum ar fi un fond de investiții) pentru a acoperi nevoia de economisire și investiție“.
